Barometrul Norstat „Cunoaște-ți oamenii”. 73% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, peste jumătate au tăiat drastic cheltuielile din cauza scumpirilor

Un nou barometru sociologic amplu dezvăluie starea de spirit reală a societății românești: în timp ce 73% dintre cetățeni consideră că direcția țării este greșită, iar scumpirile forțează gospodăriile să renunțe la achizițiile mari, familia și sănătatea rămân principalele ancore de stabilitate. Românii sancționează aspru clasa politică, refuză noi taxe și privesc piața muncii cu nemulțumiri tot mai mari.

Radiografia unei societăți precaute: românii își găsesc refugiul în familie, dar sancționează dur clasa politică și își reduc drastic cheltuielile

O stare pronunțată de neliniște economică, o prăbușire aproape totală a încrederii în decidenții politici și o repliere strategică spre valorile fundamentale și cercul restrâns al familiei definesc societatea românească în toamna anului 2026.

Datele celui mai recent barometru trimestrial „Cunoaște-ți oamenii” (ce vizează trimestrul trei din 2026), realizat de compania de cercetare de piață Norstat pe un eșantion reprezentativ național de 1.001 respondenți adulți, conturează un tablou marcat de precauție și scepticism.

Majoritatea covârșitoare a populației apreciază că direcția generală a țării este eronată, iar impactul inflației a determinat gospodăriile să treacă la o politică riguroasă de tăiere a costurilor. În ciuda tensiunilor sociale și financiare, românii își păstrează un echilibru interior relativ stabil, ancorat în familie, sănătate și sentimentul de siguranță domestică.

Românii sancționează aspru clasa politică și contestă capacitatea executivului de a stăvili scumpirile

Percepția generală privind traiectoria României este covârșitor pesimistă. Conform cercetării, 73% dintre respondenți consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită, în timp ce 23% apreciază că situația stagnează.

Doar un procent marginal, de 5%, consideră că România avansează într-o direcție bună. Peste jumătate dintre cetățeni (51%) afirmă că sunt îngrijorați în mare sau foarte mare măsură de evoluția generală a contextului intern, comparativ cu doar 18% care declară că resimt puține griji sau deloc.

Această nemulțumire structurală se traduce printr-o criză profundă de legitimitate a decidenților. Nu mai puțin de 74% dintre români declară că au „foarte puțină încredere” în politicieni în general. De asemenea, 71% au foarte puțină încredere că guvernul va adopta deciziile optime în actualul climat politic, iar 56% indică o scădere vizibilă a încrederii în cabinetul actual comparativ cu anul precedent.

Testul cel mai dur al guvernării rămâne cel al puterii de cumpărare. Întrebați dacă au încredere în modul în care autoritățile gestionează creșterea costului vieții, 80% dintre cetățeni au oferit răspunsuri negative (58% deloc, 22% în mică măsură). Doar 7% dintre respondenți privesc cu ochi buni eforturile guvernamentale în această privință, în vreme ce 10% se plasează într-o zonă de rezervă moderată.

În ierarhia anxietăților naționale, sănătatea personală și a celor dragi domină detașat topul îngrijorărilor societale, fiind indicată de 46% din populație. Pe pozițiile imediat următoare se clasează presiunile economice directe: inflația și scumpirile (37%), respectiv stabilitatea financiară a propriei familii (35%). Sistemul public de sănătate constituie o preocupare majoră pentru 19% dintre români, urmat de piața muncii (13%), creșterea poverii fiscale (11%) și conflictele internaționale (10%).

Cetățenii susțin protejarea intereselor naționale și refuză noi taxe pentru apărare

Raportul relevă o nuanțare vizibilă a sentimentului pro-european, românii solicitând o recalibrare a priorităților. O proporție de 67% dintre respondenți (36% total de acord, 31% de acord) consideră că România ar trebui să prioritizeze propriile interese naționale în fața cooperării europene.

Totodată, 63% cer ca Uniunea Europeană să devină mai autonomă și să își reducă dependența de giganți externi precum China și Statele Unite în privința materiilor prime și a tehnologiei.

Când vine vorba de costurile securității, populația trasează o linie roșie fermă în fața fiscalității suplimentare. Peste jumătate dintre români (51%) refuză ideea introducerii unei taxe suplimentare pentru o forță europeană comună de apărare (36% dezacord, 15% dezacord total), în timp ce doar 20% ar accepta un asemenea scenariu.

Respingerea este identică și în cazul unei taxe dedicate întăririi armatei naționale: 49% se opun fățiș (34% dezacord, 15% dezacord total), față de 23% care s-ar arăta favorabili.

Încrederea generală în capacitatea instituțiilor europene de a soluționa dosarele critice este moderată spre scăzută. Cele mai mari rezerve se manifestă în materie de gestionare a imigrației (54% afirmă că au mică sau deloc încredere) și a provocărilor economice (49% încredere redusă/inexistentă).

În zona de securitate și apărare, 42% dintre cetățeni au puțină sau deloc încredere în demersurile UE, în timp ce 30% acordă o încredere moderată și doar 19% o încredere ridicată.

Totuși, România continuă să fie resimțită ca o oază de stabilitate fizică. Un procent combinat de 64% dintre cetățeni apreciază că țara este un loc sigur pentru a trăi (40% într-o oarecare măsură, 16% în mare măsură, 8% în foarte mare măsură), iar iluzia că traiul în alte state membre ar fi automat mai protejat pălește: doar 28% cred că s-ar simți mult mai în siguranță într-o altă țară europeană.

Pe de altă parte, mediul informațional provoacă neliniște: 42% dintre cetățeni admit că sunt îngrijorați de riscul ca instrumentele de inteligență artificială să fie folosite pentru generarea de știri false și manipulare societală.

Consumatorii amână investițiile de valoare mare și vânează promoțiile

Efectul direct al erodării veniturilor se manifestă la nivelul coșului de cumpărături, unde românii fac pasul înapoi de la cheltuielile neesențiale. În ultima lună, 56% din populație a amânat sau a renunțat complet la achiziția de bunuri durabile precum electrocasnice, electronice sau piese de mobilier, iar 20% a recurs la amânări parțiale.

Comportamentul de austeritate se prelungește și pe termen scurt: 51% afirmă că vor sista aceste achiziții și în luna următoare.

Austeritatea atinge treptat și segmentele de uz zilnic. În sectorul de îmbrăcăminte, încălțăminte și cosmetice, 35% dintre respondenți au amânat sau evitat cumpărăturile recent, iar 54% preconizează că vor face același lucru în intervalul imediat următor.

Chiar și în privința alimentelor și a bunurilor de consum curent, 18% dintre cetățeni raportează că au tăiat sau amânat achizițiile în mare și foarte mare măsură, la care se adaugă un segment de 23% care le-a amânat parțial.

Această presiune reașază preferințele comerciale:

• 48% dintre consumatori optează prioritar pentru mărfuri și branduri situate în palierul mediu de preț.
• 44% declară o preferință directă pentru produse și branduri situate sub media pieței ca preț.
• Originea europeană rămâne un reper secundar de decizie: doar 27% consideră esențial ca produsele cumpărate să provină din blocul comunitar, în timp ce pentru 37% contează doar moderat, iar 30% ignoră complet acest criteriu.

Perspectiva financiară pentru următoarele trei luni confirmă prudența extremă. Aproape jumătate dintre gospodării (46%) estimează o scădere a consumului propriu, 35% prevăd menținerea lui pe linia de plutire, în timp ce numai 14% speră la un avans al cheltuielilor. Capacitatea de economisire devine polarizată: 34% speră să pună mai mulți bani deoparte, însă 31% sunt conștienți că vor economisi mai puțin sau deloc.

În ceea ce privește achiziția de autovehicule, sectorul rămâne într-o zonă de stagnare. Doar 6% dintre gospodării au cumpărat o mașină în ultimele 12 luni și doar 3% au optat pentru leasing, procentele de intenție pentru următorul an fiind identice (6% cumpărare, 3% leasing). Motorizările convenționale pe benzină și motorină continuă să domine tranzacțiile realizate (reprezentând peste două treimi din achiziții), deși intențiile declarate pentru următoarele 12 luni plasează mașinile hibride pe primul loc la contractele de leasing.

Comerțul electronic reprezintă un obicei consolidat pentru 90% din populație în cazul produselor non-alimentare, însă cumpărarea de alimente pe internet rămâne o nișă: 44% dintre români spun că nu cumpără niciodată mâncare online, iar majoritatea celor care o fac realizează sub 10% din totalul proviziilor prin platforme digitale.

Familia și sănătatea asigură echilibrul personal, însă nemulțumirile profesionale generează stres

Dacă relația cu instituțiile publice și piața este una tensionată, universul privat rămâne ancora societății românești. Nu mai puțin de 78% dintre cetățeni afirmă că se simt fericiți (în foarte mare, mare sau oarecare măsură), iar 55% își evaluează calitatea generală a vieții ca fiind bună sau foarte bună.

Ierarhia valorilor fundamentale ilustrează limpede prioritățile individuale:

1. Sănătatea (menționată de 90% dintre respondenți drept cel mai important reper de viață).
2. Familia (indicată de 72%).
3. Siguranța (55%).
4. Starea de bine / Wellness (43%).
5. Echilibrul personal (28%).
6. Libertatea personală (24%).

Indicii de satisfacție calculați de Norstat evidențiază o armonie pronunțată în cercul domestic: situația familială înregistrează un scor pozitiv solid de +60 (68% dintre respondenți o descriu ca fiind bună/foarte bună), starea proprie de sănătate atinge un scor net de +54, iar calitatea vieții se situează la +45. În schimb, stabilitatea financiară strânge un scor firav de numai +10 (doar 32% o văd bună, 46% medie, iar 22% slabă).

Costul adaptării zilnice se vede însă în starea emoțională: nivelul de stres înregistrează un sold net negativ de -7 (38% din populație declară niveluri ridicate de stres), deși sentimentul de singurătate (+45) și frustrarea cronică (+32) sunt ținute sub control de suportul familial.

Nemulțumirile cele mai acute izbucnesc la locul de muncă. Satisfacția angajaților (măsurată prin eSAT pe un subeșantion de 538 de salariați) coboară la un scor net de -7, ponderea celor nemulțumiți (34%) depășind-o pe a celor mulțumiți (27%). Concomitent, loialitatea organizațională (eNPS) se prăbușește la un scor de -15: 44% dintre angajați sunt detractori (puțin probabili să își recomande angajatorul), în timp ce numai 29% se declară promotori.

În ciuda dezbaterilor globale legate de piața muncii, tehnologia nu este percepută ca un pericol iminent. Aproape două treimi dintre angajați (63%) afirmă că nu consideră deloc sau în mică măsură inteligența artificială o amenințare pentru jobul lor actual, iar 61% mențin aceeași opinie relaxată și în perspectiva anilor următori.

Totodată, potențialul tehnologic este tratat cu indiferență: aproape jumătate dintre lucrători nu identifică în IA niciun avantaj competitiv direct pentru activitatea lor.

Radiografia realizată de Norstat indică faptul că România traversează o perioadă marcată de o falie pronunțată între viața privată și sfera publică. În timp ce legăturile familiale, sănătatea și siguranța personală asigură un fundament rezilient la nivel individual, consumatorul român răspunde la incertitudinile economice și la neîncrederea în autorități printr-o politică de economisire strictă, prudență comercială și așteptări reduse de la clasa politică.

Cercetarea completă poate fi citită chiar aici.