Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsConsiliul Concurenței avertizează că unele companii ar putea să majoreze prețurile artificial
Consiliul Concurenţei transmite că fiecare companie trebuie să își facă singură politica de prețuri și că mărirea artificială a prețurilor sau stabilirea unui anumit preț înainte de timp poate fi considerată ilegală.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu, a explicat că autoritatea urmărește piața ca firmele să nu profite de situația economică dificilă și să urce prețurile fără motiv. El a spus că atunci când reprezentanții unor companii spun că vor să crească prețurile, acest lucru poate duce la înțelegere între companii și creșteri artificiale de prețuri, ceea ce este interzis, pentru că strică concurența și afectează consumatorii.
Consiliul a precizat că și o asociație poate fi trasă la răspundere dacă deciziile sau recomandările ei influențează modul în care companiile concurează între ele. De aceea, Consiliul recomandă firmelor să evite orice practică care ar putea încălca legea și să întrebe autoritatea dacă nu sunt sigure că inițiativele lor sunt legale. Consumatorii pot verifica prețurile marilor magazine prin aplicația Monitorul Prețurilor, disponibilă pe web și mobil (iOS și Android). Aplicația arată prețurile alimentelor și permite căutarea și filtrarea rapidă a informațiilor.
„Monitorizăm cu atenție piața pentru ca unele companii să nu profite de acest context economic internațional dificil și să majoreze prețurile artificial. Declarațiile, prin care reprezentanții unor companii își anunță intențiile de a crește prețurile pentru produsele pe care le comercializează, pot conduce la coordonarea comportamentului concurenților și la o creșere artificială a prețurilor pe piață. Aceste tipuri de acțiuni sunt sancționate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale și europene, deoarece denaturează concurența și prejudiciază consumatorii”, a declarat Chirițoiu, potrivit unui comunicat de presă.
Prețurile alimentelor în România au crescut cu 10% în 2026 și ar putea urca din nou după Paște
Prețurile alimentelor au crescut în 2026 cu aproximativ 10% față de 2025, dar după Paște este posibil să crească din nou, din cauza scumpirii energiei, gazelor și carburanților, a spus Aurel Popescu, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta. El a explicat că până acum creșterea era normală din cauza TVA-ului mai mare și a liberalizării energiei, dar situația de acum este mult mai dificilă. Creșterile se produc rapid și zilnic, mai ales la energie și combustibili, iar companiile trebuie să le includă în prețuri pentru a supraviețui pe piață.
Popescu a criticat autoritățile pentru că nu au luat măsuri eficiente, în timp ce alte state au intervenit pentru a limita scumpirile. El a spus că guvernul nu ține pasul cu ce se întâmplă la nivel mondial și că discuțiile cu reprezentanții statului nu duc la schimbări concrete. În opinia sa, reducerea accizei la motorină cu 30 de bani este o măsură prea mică și temporară, deoarece fluctuațiile pieței internaționale pot anula imediat acest efect.
Romalimenta a propus mai multe măsuri pentru a menține prețurile la alimente: facilități pentru transportatori și pentru mașinile de sub 7,5 tone folosite la distribuție, reducerea treptată a accizelor și a TVA-ului, și acces la gaze la prețuri bune pentru industrie.
Popescu a explicat că multe mașini folosite pentru livrarea produselor sunt mai mici și nu pot fi încadrate în actuala lege care se aplică doar vehiculelor de peste 7,5 tone. El a subliniat că, deși costurile cresc, industria alimentară poate asigura produsele necesare pe piață, cu condiția să existe energie pentru producție. Toate costurile suplimentare se reflectă însă în prețul final pentru consumatori. În zona de morărit și panificație, Popescu a spus că scumpirile au redus consumul cu 3,5–4%, ceea ce arată că oamenii sunt mai atenți la cheltuieli, dar poate reduce risipa alimentară.
„Creșterea de 10% în 2026 față de 2025 a fost normală până acum, pentru că TVA a crescut și s-a liberalizat energia. Dar acum lucrurile sunt total diferite de o normalitate. Suntem chiar departe de o normalitate și față de toate statele. Toate statele au luat măsuri în așa fel încât să contracareze creșterea aceasta de prețuri la carburanți, iar noi, de la 1 aprilie, avem și creșterea de preț la gaze. Acum se înregistrează niște creșteri de la o zi la alta, mai ales pe zona aceasta de energie – gaze, energie electrică și combustibil. Nu avem ce face decât să le contabilizăm și, după Paște, o să ieșim și o să ajustăm prețurile în așa fel încât să putem rezista în piață. Nu avem altă soluție.
Guvernul nu ia măsuri în pas cu tot ce se întâmplă la nivel mondial. Statul încasează bani în plus, iar noi cheltuim mai mult și vrem să ținem inflația pe loc. Nu o să o ținem niciodată, pentru că ne obligă produsul să modificăm prețurile. După părerea mea, nu știm să administrăm. Mediul de afaceri nu este băgat în seamă. Autoritățile se întâlnesc cu noi ca să bifeze că s-au întâlnit, spun că au luat act, dar fac tot ce știu ei. Am avut întâlnire și cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, am avut și întâlnirea tripartită Guvern-Patronate-Sindicate, cu premierul, care a notat și atât.
Fiecare sub-ramură a industriei alimentare are o flotă proprie de mașini – carne, lapte, pâine – avem mașini specializate de transport produse, iar aceste mașini sunt cu gabarit mai mic pentru a putea face distribuția în sutele de magazine care sunt în orașe, însă în orașe nu ai voie să circuli cu o mașină de 7,5 tone. Și pentru că hotărârea cu distribuitorii se referă numai la mașini de peste 7,5 tone, atunci am rugat să se schimbe HG 1094/2025, unde e această prevedere de 7,5 tone, și să se facă de la 2,4 tone, astfel încât și mașinile specializate de alimente să intre în această jurisdicție.
De asemenea, am propus să se reducă acciza și TVA-ul treptat, în așa fel încât să acopere aceste cheltuieli suplimentare, aceste costuri care nu erau prevăzute în buget, iar prețul să rămână același. Dacă s-ar dori să se facă ceva pentru industria alimentară, ar mai trebui să avem și prețuri accesibile la gaze. Trebuie să facem aceste lucruri, dacă vrem să dăm alimente bune și românești oamenilor.
Nu cred că ne vom confrunta cu penurie de alimente. Noi să avem energie ca să putem produce. Avem materii prime, avem de toate, fără probleme, dar, repet: să avem energie ca să putem produce. Oricum, noi producem produsele pe care le solicită populația, indiferent de costurile care sunt, dar toate costurile le băgăm în prețul de vânzare.
Avem o scădere a consumului de circa 3,5-4%. Asta arată că puterea de cumpărare a scăzut și oamenii sunt mai atenți la cheltuieli. În opinia mea, este o scădere destul de mare față de media anilor anteriori, care semnifică faptul că puterea de cumpărare a scăzut și oamenii sunt mai atenți, dar, din punct de vedere al risipei alimentare, este un avantaj”, a precizat Popescu.
Indicele global al prețurilor la alimente a urcat la 128,5 puncte în martie 2026
Indicele global al prețurilor la alimente a crescut în martie 2026, iar principala cauză a fost scumpirea energiei din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, a anunțat Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). FAO publică lunar Food Price Index, care urmărește prețurile la cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În martie 2026, indicele a ajuns la 128,5 puncte, cu 2,4% mai mult decât în februarie.
Economistul-șef al FAO, Maximo Torero, a explicat că de la începutul conflictului creșterile de prețuri au fost mici, influențate mai ales de prețul petrolului, fiind compensate de livrările mari de cereale. Totuși, el a avertizat că, dacă războiul continuă mai mult de 40 de zile și costurile pentru ferme rămân ridicate, agricultorii ar putea să reducă suprafețele cultivate sau să schimbe culturile, ceea ce ar putea afecta recoltele și prețurile alimentelor în acest și anul viitor.
„Creșterile de prețuri de la începutul conflictului au fost modeste, influențate în principal de prețurile mai mari la petrol și amortizate de livrările globale consistente de cereale”, a explicat Torero.
FAO a arătat că prețurile la zahăr au urcat cu 7,2% în martie, pentru că Brazilia ar putea folosi mai multă trestie pentru producția de etanol, ca urmare a scumpirii petrolului. Prețurile uleiurilor vegetale au crescut cu 5%, din cauza cererii mai mari pentru biocombustibili, iar prețurile la lactate au urcat cu 1,2%, din cauza scumpirii laptelui praf. Prețurile cărnii au crescut cu 1%, mai ales din cauza scumpirii cărnii de porc în Uniunea Europeană.
FAO a revizuit și estimările pentru producția globală de grâu și porumb în 2026, prognozând ușoare scăderi față de 2025, dar tot peste media ultimilor cinci ani. Recolta globală de grâu este estimată la 820 milioane de tone, ceea ce reprezintă o reducere de 1,7% față de 2025.
