Adrian Negrescu: „Economia României merge într-un singur motor”. Ce ar putea schimba situația în 2027

Economia României continuă să fie susținută în principal de investițiile în construcții, în timp ce industria și consumul înregistrează scăderi. Potrivit unei analize realizate de Frames, pe baza datelor publicate vineri, 9 octombrie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS), creșterea economică din 2025 a fost de numai 0,8%. Primele șase luni din 2026 au adus o contracție economică de 0,7%. Pentru 2027, analiștii estimează o revenire a creșterii PIB spre 2%, însă evoluția va depinde de investiții, industrie, energie și consum.

Economia României a crescut cu doar 0,8% în 2025, iar construcțiile au avut cea mai mare contribuție

Economia României a înregistrat în 2025 o creștere reală de 0,8%, potrivit datelor revizuite publicate de INS, peste estimarea provizorie de 0,7%, însă evoluția confirmă încetinirea activității economice din ultimii ani.

Produsul Intern Brut nominal a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, cu 13,5 miliarde de lei peste valoarea calculată inițial. Revizuirea nu modifică însă tendința descendentă a ritmului de creștere economică, de la 4,9% în 2022 la 2,5% în 2023 și 1,1% în 2024. Avansul din 2025 a fost cel mai redus după anul 2020.

Analiza Frames arată că sectorul construcțiilor a generat 0,7 puncte procentuale din creșterea totală de 0,8%, pe fondul unei majorări a volumului activității cu 6,9%. Totodată, ponderea construcțiilor în PIB a fost revizuită de la 8,6% la 10,7%, ajungând la un nivel echivalent cu aproape două treimi din ponderea industriei.

Alte contribuții pozitive au venit din sectorul IT&C, unde activitatea a crescut cu 4,3%, adăugând 0,3 puncte procentuale la PIB, și din agricultură, care a înregistrat un avans de 6,9% și o contribuție de 0,2 puncte procentuale.

În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din economie, a înregistrat o contracție de 0,1%, fără să contribuie la creșterea PIB. Comerțul, transporturile și HoReCa au consemnat o scădere de 0,4%, în timp ce serviciile profesionale, tehnice și administrative s-au redus cu 4,1%, diminuând creșterea economică cu 0,3 puncte procentuale.

Din perspectiva utilizării PIB, investițiile au reprezentat principalul factor de susținere. Formarea brută de capital fix a avansat cu 3,6%, contribuind cu 0,9 puncte procentuale la creșterea economică.

Consumul gospodăriilor a crescut cu numai 0,5%, iar exportul net a avut o contribuție negativă de 0,4 puncte procentuale, deoarece importurile au avansat cu 4,5%, peste ritmul de 4,2% al exporturilor.

Adrian Negrescu, managerul Frames, consideră că rezultatele din 2025 au evidențiat dependența economiei de investițiile în construcții și contribuția redusă a celorlalte sectoare.

„Anul 2025 a fost avertismentul pe care nu l-am luat în serios. Practic, toată creșterea economică a venit din construcții. Industria nu a mai contribuit cu nimic, consumul abia s-a mișcat, iar comerțul exterior ne-a costat. Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Industria a pierdut aproximativ un sfert din valoarea adăugată față de 2019

Datele analizate de Frames pentru 2026 indică o deteriorare a activității industriale, în condițiile în care valoarea adăugată reală a sectorului a coborât, în trimestrul al doilea, la aproximativ 74% din nivelul înregistrat în 2019.

Comparativ cu perioada anterioară pandemiei, industria generează astfel cu aproximativ 26% mai puțină valoare adăugată. Producția industrială raportată de companii a scăzut însă cu aproximativ 14%, diferență care, potrivit analizei, indică o diminuare a valorii economice obținute din activitatea de producție.

Frames asociază această evoluție cu majorarea costurilor pentru energie, forță de muncă și finanțare, care afectează competitivitatea companiilor industriale.

În intervalul ianuarie–iulie 2026, producția industrială s-a redus cu 3,7%, iar industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 4,8%. Singura componentă care a consemnat o evoluție pozitivă a fost sectorul energetic.

În paralel, construcțiile au continuat să se extindă. Activitatea acestui sector se situează cu aproximativ 60% peste nivelul din 2019, iar valoarea adăugată este mai mare cu aproape 30%.

În primul semestru din 2026, construcțiile au crescut cu 12,3%, un ritm aproape dublu față de cel din 2025, păstrându-și poziția de principal sector cu o contribuție pozitivă la PIB.

Serviciile private, care formează cea mai mare componentă a economiei, au avut o perioadă de expansiune între 2020 și 2023, urmată de stagnare și de o ușoară contracție.

Comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 3,9% în primele șase luni ale anului, pe fondul majorării TVA și al reducerii puterii de cumpărare.

La nivelul întregii economii, trimestrul al doilea din 2026 a adus stagnare, iar primul semestru s-a încheiat cu o contracție de 0,7%.

Investițiile au continuat să susțină activitatea economică, înregistrând o creștere de 10,9%, alimentată în mare parte din fonduri europene. În schimb, consumul populației s-a redus cu 2,5%, după avansul modest din anul precedent.

Managerul Frames avertizează că menținerea acestui dezechilibru între construcții și industrie poate afecta exporturile, balanța comercială și locurile de muncă.

„Avem o economie care merge într-un singur motor. Șantierele finanțate din PNRR și din fondurile de coeziune au ținut PIB-ul deasupra liniei de plutire doi ani la rând. Dar o țară nu se poate dezvolta sustenabil dacă industria pierde un sfert din valoare în șapte ani. Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare și mai puține salarii bune în regiunile care oricum au puține alternative”, spune Adrian Negrescu.

Creșterea economică ar putea reveni la 1,7%–2,5% în 2027

Perspectivele economice pentru 2027 indică o posibilă revenire a creșterii PIB, potrivit prognozelor macroeconomice analizate de Frames, care plasează avansul economiei între 1,7% și 2,5%.

Pentru 2026, estimările instituțiilor incluse în analiză indică stagnare sau o contracție economică moderată. Prognozele de toamnă ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene, programate pentru octombrie și noiembrie, urmează să ofere noi evaluări privind evoluția economiei românești.

O creștere de aproximativ 2% în 2027 ar întrerupe perioada de patru ani caracterizată prin încetinire și stagnare. Ritmul ar reprezenta însă numai jumătate din cel înregistrat înainte de 2020.

Potrivit Frames, diferențele dintre scenariile de creștere economică sunt determinate în principal de patru factori: evoluția investițiilor, comenzile industriale din domeniul apărării, costurile energiei și redresarea consumului.

Investițiile vor depinde mai mult de fondurile de coeziune după încheierea PNRR

Finanțarea investițiilor publice intră într-o nouă etapă după încheierea PNRR, la 31 august 2026, în condițiile în care România mai are de primit aproximativ 7,5 miliarde de euro din acest program, potrivit datelor prezentate de Frames.

Plățile aferente proiectelor finalizate pot continua, astfel că investițiile nu se opresc imediat odată cu închiderea perioadei de implementare.

Principala sursă de finanțare europeană devine însă programarea fondurilor de coeziune pentru perioada 2021–2027, ale căror resurse pot fi utilizate până în 2029.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere medie anuală a investițiilor de 2,7% în intervalul 2027–2029. Ritmul prognozat este inferior celui din 2025 și semnificativ sub avansul consemnat în 2026.

În aceste condiții, construcțiile ar urma să își mențină evoluția pozitivă, dar contribuția sectorului la creșterea PIB ar putea fi mai redusă decât în ultimii doi ani.

Programul SAFE ar putea aduce comenzi pentru fabricile românești

Industria românească ar putea beneficia în 2027 de investițiile și contractele asociate programului european SAFE, prin care România are acces la împrumuturi de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană.

Potrivit analizei Frames, prima tranșă, în valoare de 2,5 miliarde de euro, a fost primită în august 2026.

Contractele pentru achiziția de elicoptere, transportoare blindate Piranha, radare și drone includ obligații de cooperare industrială, care pot permite participarea companiilor românești la producția de echipamente și componente.

Frames consideră că acest program poate reprezenta o sursă importantă de comenzi pentru uzinele din România, spre deosebire de investițiile europene care au susținut preponderent sectorul construcțiilor.

Adrian Negrescu subliniază însă că efectele economice vor depinde de ponderea producției realizate în țară și de capacitatea statului de a negocia participarea furnizorilor locali.

„SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală. Dacă banii pleacă integral pe echipamente importate, efectul asupra PIB-ului va fi minim, iar deficitul comercial va crește. Dacă o parte se transformă în linii de producție, în furnizori români integrați în lanțurile europene și în locuri de muncă, putem vorbi de o reindustrializare reală”, spune Adrian Negrescu.

Neptun Deep ar putea dubla producția internă de gaze începând din 2027

Costurile energiei reprezintă un alt factor care ar putea influența competitivitatea industriei în 2027, anul pentru care este programată începerea extracției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep, situat în Marea Neagră.

Potrivit estimărilor prezentate în analiza Frames, dezvoltarea proiectului ar urma să dubleze producția internă de gaze naturale și să transforme România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Creșterea disponibilității gazelor ar putea contribui la îmbunătățirea condițiilor de aprovizionare pentru companiile industriale, afectate în ultimii ani de costurile ridicate ale energiei.

Analiștii precizează că eventualele reduceri ale facturilor se vor produce treptat, însă perspectiva majorării producției interne ar putea influența deciziile de investiții încă din 2027.

Scăderea inflației ar putea susține revenirea consumului și reducerea dobânzilor

Consumul populației ar putea redeveni un factor de creștere economică în 2027, dacă inflația își continuă scăderea și puterea de cumpărare începe să se redreseze, potrivit scenariului prezentat de Frames.

Analiza indică o reducere a ratei inflației de la peste 10% în iunie 2026 la 6,17% în august, pe măsură ce efectele majorărilor de TVA, accize și ale prețurilor energiei se diminuează în comparațiile anuale.

Banca Națională a României estimează revenirea inflației în intervalul-țintă spre sfârșitul anului 2027.

În acest scenariu, salariile reale ar putea reintra pe o traiectorie pozitivă, iar banca centrală ar avea posibilitatea să reducă dobânda de politică monetară, menținută la 6,5% din august 2024.

Costurile mai mici ale creditării, împreună cu redresarea veniturilor reale, ar putea susține cheltuielile gospodăriilor și activitatea din comerț și servicii, sectoare care au înregistrat scăderi atât în 2025, cât și în 2026.

Instabilitatea fiscală și majorarea taxelor sunt principalele îngrijorări ale antreprenorilor

Scenariul de redresare economică pentru 2027 este expus mai multor riscuri, printre care instabilitatea politică, presiunile asupra cursului de schimb și ratingului suveran, continuarea consolidării fiscale și evoluția slabă a economiei zonei euro.

Analiza Frames menționează și posibilitatea pierderii unor fonduri din PNRR, în cazul neîndeplinirii jaloanelor asumate.

Riscurile fiscale sunt reflectate și într-un studiu recent realizat în rândul a 300 de companii cu cifre de afaceri cuprinse între 1 și 50 de milioane de euro.

Potrivit rezultatelor, 44% dintre managerii consultați indică instabilitatea fiscală și legislativă drept principala preocupare, în timp ce 40% sunt îngrijorați de posibilitatea creșterii taxelor.

În același timp, 50% dintre respondenți anticipează o majorare a cifrei de afaceri în 2027, iar 36% intenționează să investească în echipamente și în dezvoltarea capacităților de producție.

Frames estimează că economia poate crește cu peste 3% numai dacă declinul industriei este oprit

Analiștii Frames consideră realistă o creștere economică de 2%–2,5% în 2027, în timp ce depășirea pragului de 3% ar necesita îndeplinirea unor condiții suplimentare privind industria, investițiile și mediul fiscal.

Potrivit evaluării, evoluțiile din 2025 și 2026 au demonstrat că investițiile în construcții nu pot susține singure o creștere economică mai mare de 1%, atunci când industria, comerțul și consumul stagnează sau se contractă.

Frames consideră că accelerarea economiei depinde de stabilitatea legislației fiscale, reducerea costurilor energiei și dezvoltarea unei politici industriale care să favorizeze participarea companiilor românești la contractele din domeniul apărării.

Analiza indică, de asemenea, necesitatea consultării mediului de afaceri înaintea modificărilor fiscale, pentru a permite companiilor să își planifice investițiile.

Adrian Negrescu atrage atenția că perioada în care România poate utiliza simultan fondurile de coeziune, finanțările SAFE și resursele energetice din Marea Neagră ar putea reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea capacităților industriale.

„Cifrele din ultimii doi ani sunt, de fapt, un semnal de alarmă. Construcțiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârșit fără să producem nimic. Dacă în 2027 nu oprim declinul industriei, creșterea va fi una fragilă, dependentă de fonduri externe care, după 2029, se vor reduce semnificativ. Avem acum, poate pentru ultima dată, o fereastră în care se suprapun SAFE, fondurile de coeziune și gazele din Marea Neagră. E momentul ca guvernul să pună industria în centrul strategiei economice”, conchide Adrian Negrescu.

Frames este un think tank economic specializat în realizarea analizelor economice și a studiilor de piață. Organizația activează de peste 25 de ani și elaborează cercetări privind evoluția mediului de afaceri din România și de pe piețele internaționale, destinate investitorilor și publicului larg.