FMI cere disciplină fiscală și dobânzi ridicate. Georgieva avertizează: Era banilor ieftini s-a încheiat

Guvernele puternic îndatorate trebuie să își consolideze finanțele publice, iar băncile centrale ar trebui să mențină o orientare prudent restrictivă în lupta cu inflația. Mesajul vine din partea directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, care avertizează că economia mondială este supusă simultan presiunilor generate de prețurile ridicate la energie, datoria publică record și boom-ul investițiilor în inteligența artificială.

Într-un discurs susținut miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, Georgieva a avertizat că statele nu se mai pot baza pe creștere economică rapidă și costuri reduse de finanțare pentru rezolvarea problemelor bugetare.

FMI cere guvernelor îndatorate să își consolideze finanțele

Datoria publică mondială se apropie de nivelurile înregistrate după Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030.

Economiile dezvoltate se află în centrul problemei, Georgieva descriindu-le drept „cele mai mari vinovate” în ceea ce privește povara datoriei.

În aceste condiții, șefa FMI consideră că simpla așteptare a unei accelerări economice nu mai reprezintă o soluție.

Factorii de decizie „nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale”, a avertizat aceasta.

„Totuși, nu vedem acțiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde nevoia momentului este de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”, a declarat Georgieva, adăugând că „spațiul fiscal necesită reaprovizionare”.

Presiunea este amplificată de creșterea costurilor de finanțare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani din Statele Unite, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.

Dobânzile ar putea rămâne ridicate

Mesajul FMI vizează și politica monetară. Georgieva a apreciat drept „foarte adecvate” recentele majorări ale dobânzilor operate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.

„Acum ar putea fi un moment bun pentru o orientare prudent restrictivă a politicii monetare în multe țări”, a declarat șefa FMI.

Menținerea unei asemenea politici vine în contextul în care presiunile asupra prețurilor nu au dispărut, iar energia reprezintă una dintre principalele surse de risc.

Petrolul se menține în jurul pragului de 100 de dolari

Georgieva a descris economia mondială ca fiind prinsă între două forțe cu efecte diferite: șocul negativ asupra ofertei de energie provocat de conflictul din Orientul Mijlociu și creșterea cererii asociată investițiilor în inteligența artificială.

„Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a avertizat aceasta.

Petrolul se menține în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, peste nivelul de 89 de dolari luat în calcul de FMI în prognozele din iulie pentru media anului 2026.

Estimările respective indicau o creștere a economiei mondiale de 3% în acest an și o accelerare la 3,4% în 2027.

„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă”, a spus Georgieva.

FMI urmează să publice săptămâna viitoare, la Bangkok, noile sale prognoze privind evoluția economiei mondiale.

Boom-ul inteligenței artificiale poate aduce creștere, dar și inflație

Un alt punct important al avertismentului FMI privește amploarea investițiilor în inteligența artificială.

„Fie că o iubești, o urăști sau te temi de ea, IA este aici”, a declarat Georgieva, care consideră că tehnologia devine rapid unul dintre factorii care vor determina poziția economică a statelor la nivel mondial.

FMI estimează că utilizarea corespunzătoare a inteligenței artificiale ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale anual la creșterea economiei globale.

Efectul cumulat ar putea fi considerabil. Pe parcursul unui deceniu, potrivit Georgievei, impactul ar fi comparabil cu adăugarea la economia mondială a „unei economii de dimensiunea ASEAN”.

Investițiile masive vin însă și cu efecte adverse.

„Boom-ul construcțiilor bazate pe inteligență artificială este inflaționist”, a avertizat directorul FMI.

Raportate la dimensiunea economiei, investițiile în AI ar putea depăși marile valuri de investiții realizate anterior în infrastructura feroviară, rețelele electrice sau telecomunicații.

FMI avertizează asupra unui posibil șoc pe piețe

Nivelul ridicat al investițiilor creează și așteptări foarte mari privind profiturile și productivitatea companiilor implicate în dezvoltarea inteligenței artificiale.

Dacă aceste așteptări nu sunt îndeplinite, consecințele s-ar putea extinde dincolo de sectorul tehnologic. Georgieva avertizează că o dezamăgire a investitorilor s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare”.

Riscurile AI nu sunt însă exclusiv financiare. Șefa FMI a indicat posibile efecte asupra locurilor de muncă, amenințările cibernetice și problemele de stabilitate generate de dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii.

Printre scenariile de risc menționate se numără inclusiv apariția unor modele AI de ultimă generație care ar putea „scăpa de sub controlul uman și să devină haotice”.

Mesajul FMI este astfel unul dublu: inteligența artificială poate deveni o sursă importantă de creștere economică, dar investițiile masive și riscurile asociate tehnologiei necesită reguli și măsuri de protecție, într-o perioadă în care guvernele au deja un spațiu fiscal tot mai redus.