Ați trimis bani într-un cont greșit. Îi mai puteți recupera? Ce obligații are banca și ce trebuie să faceți

Ați trimis bani într-un cont greșit. Îi mai puteți recupera? Ce obligații are banca și ce trebuie să faceți

Sursa foto: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 23 noiembrie 2026, 00:00

Un transfer bancar făcut din greșeală poate crea probleme atunci când banii ajung în contul altei persoane. Fie că ai introdus un IBAN greșit sau ai selectat alt beneficiar, recuperarea sumei nu este întotdeauna automată. Legea nr. 209/2019 stabilește obligațiile băncilor în asemenea situații, dar și limitele răspunderii acestora. Există o diferență importantă între un transfer autorizat greșit de client și o plată executată incorect de bancă.

Ce se întâmplă dacă ai transferat bani într-un cont greșit

Transferurile bancare permit trimiterea banilor către alte persoane sau companii, folosind aplicațiile de internet banking ori serviciile disponibile la ghișeu.

Totuși, o eroare în completarea datelor poate determina trimiterea banilor către un beneficiar diferit de cel dorit.

Problema poate apărea atunci când clientul introduce un IBAN greșit, selectează un beneficiar salvat anterior sau confundă două conturi.

În asemenea situații, recuperarea banilor depinde de circumstanțele în care a fost efectuată operațiunea.

Articolul 199 din Legea nr. 209/2019 stabilește că ordinul de plată este considerat corect executat dacă banca respectă codul unic de identificare furnizat.

În cazul transferurilor bancare, acest identificator este, de regulă, IBAN-ul.

Prin urmare, dacă un client autorizează transferul către un IBAN greșit, iar banca execută operațiunea conform datelor introduse, aceasta nu este automat responsabilă pentru eroare.

Situația este diferită dacă banca nu respectă instrucțiunile transmise de client.

Este banca obligată să îți dea banii înapoi?

Legea face o distincție între obligația de a încerca recuperarea banilor și obligația de a rambursa suma din fondurile proprii.

În cazul unui IBAN introdus greșit de client, articolul 200 din Legea nr. 209/2019 stabilește că prestatorul serviciilor de plată nu răspunde pentru executarea operațiunii conform identificatorului furnizat.

Totuși, instituția are obligații privind recuperarea fondurilor.

Banca plătitorului trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru recuperarea banilor transferați greșit.

La rândul său, banca beneficiarului trebuie să participe la aceste demersuri.

Aceasta include transmiterea către banca plătitorului a informațiilor esențiale pentru recuperarea fondurilor.

Așadar, banca nu poate fi considerată automat obligată să suporte din propriile fonduri o eroare comisă de client.

În schimb, nu poate ignora solicitarea de recuperare în situațiile reglementate de lege.

Rezultatul demersurilor nu este însă garantat.

Ce trebuie să faci imediat după ce ai observat greșeala

Primul pas este contactarea băncii prin care ai efectuat transferul.

Clientul trebuie să explice eroarea și să solicite verificarea stadiului operațiunii.

Este important să precizeze suma transferată, data operațiunii și contul către care au fost trimiși banii.

De asemenea, poate furniza referința tranzacției și datele beneficiarului către care intenționa să efectueze plata.

Dacă ordinul nu a fost încă executat, banca poate verifica posibilitatea opririi acestuia.

Totuși, articolul 190 din Legea nr. 209/2019 prevede limite privind revocarea ordinelor de plată.

Ca regulă, un ordin nu mai poate fi revocat după ce a fost primit de prestatorul serviciilor de plată, cu excepțiile prevăzute de lege.

De aceea, faptul că un transfer nu apare încă în contul beneficiarului nu înseamnă automat că poate fi anulat.

În cazul unei plăți deja executate, clientul poate solicita inițierea demersurilor de recuperare.

Este util ca solicitarea să fie transmisă și în scris, pentru a exista o dovadă a sesizării.

Poate banca să retragă banii direct din contul persoanei care i-a primit?

Recuperarea unui transfer greșit nu trebuie confundată cu anularea unei plăți care nu a fost încă executată.

Dacă suma a ajuns deja într-un cont valid, banca plătitorului nu poate dispune pur și simplu de banii aflați în contul altei persoane.

Procedura de recuperare trebuie să respecte regulile legale și contractuale aplicabile.

De regulă, instituțiile bancare comunică pentru a solicita restituirea fondurilor.

Dacă beneficiarul acceptă returnarea banilor, suma poate fi restituită prin mecanismele disponibile.

În schimb, dacă persoana refuză restituirea, recuperarea poate deveni mai complicată.

Obligația băncilor de a colabora nu înseamnă că acestea pot garanta returnarea banilor în orice situație.

Pentru plătitor, este important să păstreze documentele și răspunsurile primite de la instituțiile bancare.

Acestea pot deveni relevante dacă recuperarea amiabilă nu este posibilă.

Ce drepturi ai dacă banca nu reușește să recupereze suma

Legea prevede o soluție și pentru situația în care fondurile nu pot fi recuperate prin demersurile băncilor.

Conform articolului 200 alineatul (4), banca plătitorului trebuie să ofere anumite informații necesare pentru recuperarea banilor.

Acestea sunt furnizate în baza unei cereri scrise a clientului.

Este vorba despre informațiile relevante de care banca dispune și care pot permite inițierea unei acțiuni în justiție.

Prin urmare, persoana care a efectuat transferul greșit poate solicita documentele și datele prevăzute de lege pentru a-și valorifica drepturile.

Furnizarea informațiilor nu înseamnă însă că banca este obligată să ramburseze suma din propriile fonduri.

Scopul prevederii este de a permite clientului să urmărească recuperarea banilor pe cale legală, atunci când demersurile obișnuite nu au avut rezultat.

Poți cere în instanță restituirea banilor transferați greșit?

Codul civil reglementează situațiile în care o persoană primește o plată care nu îi era datorată.

Articolul 1.341 stabilește principiul potrivit căruia cel care efectuează o plată nedatorată are dreptul la restituire.

Această prevedere poate deveni relevantă atunci când banii sunt transferați unei persoane fără să existe o obligație de plată față de aceasta.

Totuși, aplicarea regulii depinde de circumstanțele concrete și de îndeplinirea condițiilor legale.

De exemplu, simplul fapt că plătitorul regretă o tranzacție nu înseamnă că plata este nedatorată.

Trebuie stabilit dacă exista sau nu un temei juridic pentru transfer.

Dacă persoana care a primit banii refuză să îi restituie, plătitorul poate analiza posibilitatea unei acțiuni civile.

Într-o asemenea situație, documentele bancare și corespondența privind recuperarea sumei pot avea importanță.

Ce se întâmplă dacă banca a greșit transferul, nu clientul

Regulile sunt diferite atunci când eroarea aparține instituției care execută operațiunea.

De exemplu, clientul poate furniza un identificator corect, dar banca poate executa plata contrar instrucțiunilor primite.

Într-o asemenea situație, pot deveni aplicabile dispozițiile privind răspunderea prestatorilor pentru operațiunile neexecutate sau executate incorect.

Articolele 203 și 204 din Legea nr. 209/2019 stabilesc obligațiile de executare corectă și de rambursare, în condițiile prevăzute de lege.

Dacă banca plătitorului este responsabilă pentru executarea incorectă a operațiunii, aceasta trebuie să ramburseze suma fără întârziere nejustificată.

După caz, trebuie să restabilească și situația contului debitat.

Această obligație nu trebuie confundată cu situația în care clientul a introdus un IBAN incorect, iar banca a respectat instrucțiunile.

De aceea, stabilirea cauzei erorii este esențială pentru determinarea drepturilor clientului.

Transferul greșit nu este același lucru cu o plată neautorizată

O altă distincție importantă privește plățile efectuate fără acordul titularului contului.

Dacă o persoană descoperă o tranzacție pe care nu a autorizat-o, situația trebuie analizată potrivit regulilor aplicabile operațiunilor neautorizate.

Acestea sunt diferite de cele privind transferurile confirmate de client către un cont greșit.

În cazul operațiunilor neautorizate, legea stabilește condiții speciale de notificare, răspundere și rambursare.

În schimb, o persoană care a confirmat singură un ordin de plată nu poate considera automat tranzacția neautorizată doar pentru că a greșit beneficiarul.

Această diferență poate influența atât procedura bancară, cât și dreptul la rambursare.

De aceea, în sesizarea adresată băncii trebuie descris exact ce s-a întâmplat.

Cât costă recuperarea unui transfer bancar greșit

În unele situații, demersurile de recuperare pot implica și un cost pentru client.

Articolul 201 din Legea nr. 209/2019 permite prestatorului de servicii de plată să perceapă un preț pentru operațiunea de recuperare.

Există însă o condiție importantă.

Costul trebuie să fi fost convenit în contractul-cadru dintre client și prestatorul serviciilor de plată.

Legea nu stabilește un comision unic pentru toate băncile și nici un procent general aplicabil sumelor transferate greșit.

Prin urmare, costurile pot diferi în funcție de instituție și de condițiile contractuale.

Înainte de solicitarea recuperării, clientul poate verifica tarifele aplicabile.

De asemenea, este important să întrebe dacă perceperea comisionului depinde de succesul demersului sau de simpla inițiere a procedurii.

Cum poți reduce riscul de a trimite bani în contul greșit

Verificarea datelor înainte de confirmarea unui transfer poate preveni dificultățile ulterioare.

IBAN-ul trebuie comparat cu cel comunicat de beneficiarul real.

Este recomandată și verificarea numelui beneficiarului, inclusiv atunci când aplicația bancară afișează informații suplimentare despre titularul contului.

În cazul beneficiarilor salvați, trebuie verificat dacă a fost selectată persoana corectă.

Pentru plățile importante, poate fi utilă confirmarea datelor printr-un canal de comunicare cunoscut.

O atenție suplimentară este necesară atunci când datele de plată sunt transmise prin mesaje sau e-mailuri neașteptate.

Dacă eroarea a fost deja comisă, primul pas rămâne contactarea imediată a băncii.

Legea oferă mecanisme pentru încercarea recuperării banilor, dar nu garantează succesul tuturor solicitărilor.

Diferența esențială este cine a produs eroarea: clientul care a introdus datele sau banca responsabilă de executarea instrucțiunilor.

Informații articol
Publicat în: Info util
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.