Angajatorii europeni își schimbă criteriile de recrutare. Diploma universitară nu mai e suficientă. Ce țări pun mai mult preț pe abilități

Angajatorii europeni își schimbă criteriile de recrutare. Diploma universitară nu mai e suficientă. Ce țări pun mai mult preț pe abilități

SURSA FOTO: Dreamstime - Loc de muncă

Publicat de Bogdan Ungureanu la 22 noiembrie 2026, 22:53

Piața muncii din Europa se îndreaptă treptat către recrutarea bazată pe competențe, nu exclusiv pe diplome. Suedia și Franța conduc clasamentul european, în timp ce diferențele dintre state reflectă modul în care angajatorii recunosc și recompensează abilitățile profesionale. Un studiu OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) arată că educația formală rămâne importantă, dar nu mai reprezintă singurul criteriu de angajare.

Piața muncii din Europa. Angajatorii europeni acordă tot mai multă atenție competențelor demonstrate de candidați

Piața muncii se schimbă constant, iar apariția unor profesii noi impune dobândirea unor competențe diferite. Diplomele universitare continuă să conteze, însă angajatorii urmăresc tot mai atent ce știu efectiv candidații să facă.

„Valoarea de referință pe piața muncii se îndepărtează de acreditările tradiționale considerate singurele relevante și se orientează către o atenție mai mare acordată competențelor”, arată raportul OCDE „O piață a muncii bazată pe competențe”.

Această abordare nu presupune eliminarea diplomelor, ci acordarea unei importanțe mai mari abilităților demonstrate, indiferent de locul în care au fost dobândite.

Glenda Quintini, economist principal la OCDE, a explicat pentru Euronews Business că recrutarea bazată pe competențe urmărește o potrivire mai bună între candidați și locurile de muncă.

„În practică, recrutarea bazată pe competențe nu înseamnă înlocuirea completă a diplomelor, ci acordarea unei importanțe mai mari competențelor demonstrate de persoane, indiferent de locul în care au fost dobândite, pentru a îmbunătăți potrivirea talentelor cu locurile de muncă”, spune Quintini.

Soon-Joo Gog, director principal la Centrul pentru Practici de Recrutare Bazate pe Competențe din cadrul Universității de Științe Sociale din Singapore, a atras atenția că această abordare nu exclude calificările. Competențele demonstrate și diplomele trebuie evaluate împreună.

Suedia și Franța conduc clasamentul european al recrutării bazate pe competențe

Piața muncii din Europa. Indicele OCDE privind pregătirea și adoptarea recrutării bazate pe competențe acordă fiecărei țări un punctaj între 0 și 1. Un scor mai ridicat indică o pregătire mai bună și o utilizare mai răspândită a acestei abordări.

Evaluarea urmărește identificarea, dezvoltarea, recunoașterea și recompensarea competențelor. Sunt analizate inclusiv formarea adulților, accesul la programe de pregătire și importanța acordată abilităților demonstrate de angajați.

Suedia ocupă primul loc în Europa, cu 0,70 puncte, urmată de Franța, cu 0,69. Regatul Unit înregistrează 0,65, iar Belgia, 0,64.

„Țări precum Suedia și Franța au rezultate generale foarte bune, deși nu există o singură cale pentru construirea unei piețe a muncii bazate pe competențe”, a declarat Glenda Quintini.

Suedia se remarcă prin infrastructura care susține această abordare, inclusiv prin utilizarea datelor despre competențe și sprijinul public pentru dezvoltarea profesională.

Finlanda obține 0,63 puncte, iar Cehia, Norvegia și Letonia au câte 0,61. Media celor 23 de state europene analizate este de 0,58 puncte.

Spania înregistrează 0,59 puncte. Danemarca, Portugalia, Italia, Lituania, Polonia și Austria au câte 0,58.

Germania și Elveția obțin câte 0,57 puncte, iar Olanda, 0,56. La coada clasamentului se află Ungaria, cu 0,45 puncte, și Grecia, cu 0,46.

Turcia are 0,52 puncte, în timp ce Slovacia și Slovenia înregistrează câte 0,54.

Quintini a explicat că statele cu rezultate mai slabe întâmpină obstacole mai mari în participarea adulților la programe de formare și dezvoltarea sistemelor de învățare.

„Prin urmare, diferența nu ține doar de sistemele educaționale, ci reflectă eficiența cu care țările identifică, dezvoltă, recunosc și recompensează competențele pe piața muncii”, a precizat reprezentanta OCDE.

În afara Europei, Statele Unite obțin 0,60 puncte. Canada are 0,55, Japonia 0,51, iar Coreea de Sud 0,48.

Diplomele rămân importante, dar angajatorii caută și alte dovezi ale pregătirii profesionale

Piața muncii din Europa. Specialiștii subliniază că educația formală continuă să ofere un avantaj candidaților. Totuși, angajatorii acordă o atenție tot mai mare abilităților practice.

„Diplomele continuă să conteze pe piețele muncii din țările OCDE, în special pentru că rămân un indicator recunoscut pe scară largă al cunoștințelor și capacităților.

Cu toate acestea, angajatorii privesc tot mai mult dincolo de calificările formale și acordă o atenție mai mare competențelor reale pe care lucrătorii le dețin și le pot demonstra”, a explicat Glenda Quintini.

Printre motivele acestei schimbări se numără deficitul de personal calificat și nevoia companiilor de a atrage candidați din medii profesionale mai diverse.

Peste 70% dintre angajatorii din țările OCDE declarau, în 2025, că întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor din cauza lipsei candidaților cu pregătirea necesară. În același timp, aproximativ o treime dintre angajați consideră că sunt supracalificați sau insuficient pregătiți pentru actualul loc de muncă.

Pawel Adrjan, director de cercetare economică la Indeed, a arătat că importanța diplomelor diferă considerabil în funcție de profesie.

„Diplomele contează în continuare, însă importanța lor variază considerabil în funcție de ocupație, iar cerințele reale nu sunt întotdeauna prezentate transparent persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”, afirmă el.

Cercetarea Indeed arată că doar 14% dintre anunțurile de angajare din Regatul Unit menționează explicit cerințe privind studiile formale. În Statele Unite, proporția ajunge la 50%.

Diplomele rămân deosebit de importante în profesiile specializate și în cele reglementate strict.

„Distincția esențială este că o diplomă rămâne un indicator valoros al cunoștințelor și capacităților, dar nu este neapărat singura modalitate prin care candidații pot demonstra competențele necesare pentru un loc de muncă”, a adăugat Adrjan.

Digitalizarea și inteligența artificială obligă angajații să-și actualizeze competențele

Piața muncii din Europa. Competențele profesionale pot fi dobândite și în afara sistemului educațional formal. Experiența de muncă, voluntariatul, hobby-urile și alte activități pot contribui la dezvoltarea unor abilități relevante.

Anna Toni, specialist principal în cadrul Ministerului Afacerilor Economice și Ocupării Forței de Muncă din Finlanda, a arătat că sunt dezvoltate instrumente noi pentru identificarea și validarea acestor competențe.

„Piețele muncii se schimbă mai repede decât înainte, sub influența unor factori precum digitalizarea, tranziția verde și inteligența artificială. Competențele trebuie să evolueze rapid, iar politicile din educație și ocuparea forței de muncă trebuie să se adapteze în consecință”, a declarat aceasta.

Educația suplimentară aduce creșteri salariale mai mari decât competențele numerice

Un alt aspect analizat de OCDE este legătura dintre pregătire, competențe și venituri. Studiul arată că un nivel suplimentar de educație crește salariile, în medie, cu aproximativ 16%.

În schimb, competențele numerice mai bune aduc un avantaj salarial de aproximativ 9%, atunci când sunt comparate diferențe de dimensiuni similare.

Rezultatele indică faptul că angajatorii continuă să acorde o valoare importantă diplomelor, considerate indicatori ai productivității, mai ales atunci când informațiile despre competențele candidaților sunt limitate.

În indicele OCDE, un raport sub 1 indică faptul că educația aduce un avantaj salarial mai mare decât competențele numerice. Franța este singura țară europeană care depășește pragul, cu un scor de 1,33.

Astfel, diferențele de competențe numerice sunt recompensate cu aproximativ o treime mai mult decât diferențele similare de nivel educațional.

„Acest lucru poate reflecta o piață a muncii și un mediu de politici publice mai favorabile recunoașterii și recompensării competențelor demonstrate”, a explicat Quintini.

Soon-Joo Gog a avertizat însă că analiza măsoară exclusiv competențele numerice. Prin urmare, nu surprinde abilitățile tehnice, sociale și specifice fiecărei profesii, necesare în numeroase domenii de activitate.

Informații articol
Publicat în: Info util
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.