România colectează prea puține taxe și cheltuiește ineficient. Ce probleme semnalează Comisia Europeană

Comisia Europeană urmărește evoluția finanțelor publice din România și măsurile pe care le va adopta viitorul Guvern de la București. Oficialii europeni sunt preocupați de nivelul redus al colectării taxelor, de utilizarea fondurilor europene și de continuarea reducerii deficitului bugetar. Potrivit informațiilor, Bruxellesul așteaptă un deficit de cel mult 5,3% din PIB în 2027. În același timp, reprezentanții Comisiei consideră că majorările de pensii și salarii ar putea fi susținute printr-o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare.

Comisia Europeană așteaptă ca viitorul Guvern să continue reducerea deficitului bugetar

Comisia Europeană apreciază progresele înregistrate de România în reducerea deficitului bugetar, însă urmărește dacă viitorul Guvern va menține direcția actuală a politicilor fiscale și va continua ajustarea cheltuielilor publice.

Potrivit unor surse politice citate de Digi24, reprezentanții instituției europene analizează în prezent două aspecte esențiale: stabilitatea politică de la București și construcția bugetului pentru anul viitor. Bruxellesul urmărește dacă noua configurație guvernamentală va putea asigura predictibilitate legislativă și fiscală.

Pe baza execuției bugetare înregistrate până în prezent, oficialii europeni consideră că România nu ar avea nevoie de măsuri suplimentare de austeritate. În schimb, autoritățile trebuie să continue reducerea cheltuielilor pentru a menține deficitul pe o traiectorie descendentă.

Pentru anul 2027, Comisia Europeană are în vedere un deficit bugetar de maximum 5,3% din produsul intern brut, cu obiectivul ca acesta să se apropie cât mai mult de nivelul de 5%.

Colectarea insuficientă a taxelor rămâne una dintre principalele probleme ale României

Reprezentanții Comisiei Europene consideră că îmbunătățirea colectării taxelor trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile române, deoarece veniturile suplimentare obținute prin administrarea fiscală ar putea reduce presiunea asupra populației.

România continuă să înregistreze rezultate slabe în privința colectării veniturilor fiscale Una dintre cele mai importante probleme este decalajul de TVA, care se situează la aproape 30%, printre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

Acest indicator reflectă diferența dintre veniturile din TVA care ar trebui încasate potrivit legislației și sumele colectate efectiv de stat.

Potrivit surselor politice citate, oficialii europeni sunt nemulțumiți de rezultatele întârziate ale procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Autoritățile române și-au asumat îmbunătățirea colectării prin modernizarea sistemelor informatice ale instituției și au beneficiat de finanțarea necesară, însă efectele așteptate nu s-au materializat în ritmul anticipat.

Reforma ANAF, inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prevede obiective concrete privind creșterea veniturilor fiscale și diminuarea decalajului de TVA.

Bruxellesul critică modul în care România gestionează fondurile europene

Utilizarea fondurilor europene reprezintă o altă preocupare a oficialilor de la Bruxelles, care consideră că România a urmărit în repetate rânduri obținerea unor alocări financiare mai mari decât capacitatea efectivă de administrare și implementare a proiectelor.

Conform informațiilor, reprezentanții europeni apreciază că autoritățile române au acordat adesea prioritate atragerii unor bugete cât mai consistente, fără o evaluare suficientă a posibilităților reale de utilizare a acestora.

Această abordare a contribuit la asumarea unor proiecte și angajamente financiare care au depășit capacitatea instituțiilor responsabile de a le pune în aplicare.

În consecință, o parte dintre resursele disponibile au fost utilizate ineficient, în condițiile în care planificarea investițiilor nu a fost întotdeauna corelată cu posibilitățile administrative de realizare a acestora.

Pensiile și salariile ar putea crește din 2027, dacă majorările pot fi susținute din buget

După perioada de înghețare a veniturilor, autoritățile de la București consideră că anul 2027 ar trebui să permită reluarea majorărilor de pensii și salarii, însă aplicarea acestora depinde de resursele bugetare disponibile.

Potrivit acelorași surse politice, reprezentanții Comisiei Europene împărtășesc această perspectivă și consideră că măsurile de austeritate nu ar trebui prelungite. Totuși, oficialii europeni insistă asupra necesității ca eventualele creșteri de venituri să fie sustenabile.

O majorare a pensiilor și salariilor într-un ritm superior celui permis de evoluția economiei ar genera cheltuieli suplimentare care trebuie acoperite din alte surse.

Într-o asemenea situație, autoritățile ar avea la dispoziție mai multe variante pentru echilibrarea bugetului: reducerea altor categorii de cheltuieli publice, îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale sau introducerea unor taxe suplimentare.

Din perspectiva oficialilor europeni, eficientizarea colectării reprezintă o modalitate prin care statul ar putea obține venituri suplimentare fără să majoreze povara fiscală asupra contribuabililor.

România nu mai poate recupera cele 770 de milioane de euro pentru Legea salarizării

Reforma salarizării din sectorul public, inclusă printre angajamentele asumate de România prin PNRR, a fost urmărită de Comisia Europeană, în condițiile în care adoptarea noii legislații era asociată unei finanțări de 770 de milioane de euro.

Autoritățile române au sperat că suma aferentă acestui jalon ar putea fi recuperată chiar și în situația unei întârzieri în adoptarea Legii salarizării.

Potrivit surselor citate, Comisia Europeană ia în considerare îndeplinirea reformei numai dacă aceasta a fost finalizată până la sfârșitul lunii august 2026.

Întrucât legislația nu a fost adoptată până la termenul stabilit, aceleași surse susțin că România nu mai are posibilitatea de a recupera cele 770 de milioane de euro.

Astfel, chiar dacă noua Lege a salarizării în sectorul public ar fi adoptată până la sfârșitul anului 2026, această măsură nu ar mai permite, potrivit informațiilor prezentate, deblocarea finanțării aferente jalonului din PNRR.