Aceleași acțiuni au apărut la vânzare și la cumpărare: misterul tranzacțiilor fondurilor de pensii

Fondurile de pensii private au ajuns să dețină o parte importantă din acțiunile companiilor listate la Bursa de Valori București, ceea ce reduce volumul de acțiuni disponibil efectiv la tranzacționare.

Misterul tranzacțiilor dintre fondurile de pensii: ce s-a întâmplat cu acțiunile TLV, SNG, SFG și SNN

De asemenea, pe măsură ce portofoliile administratorilor au crescut, lichidarea unor dețineri importante direct în piață a devenit mai dificilă, deoarece ordinele de vânzare de dimensiuni mari ar putea influența prețul acțiunilor, se arată în analiza publicată de bursa.ro.

Problema lichidității a ridicat și necesitatea diversificării investițiilor pe piețele externe. Legislația adoptată în aprilie 2025 a extins posibilitățile de investiții ale fondurilor de pensii către piețe internaționale mature din Europa și din statele OECD, inclusiv piața americană. Datele analizate pentru perioada 2023-2026 indică însă o utilizare limitată a acestei posibilități.

Potrivit analizei prezentate, investiții noi au fost identificate la trei emitenți externi: Infineon Technologies, în cazul fondurilor Allianz Țiriac, Prysmian, tot pentru fondurile Allianz Țiriac, și E.On, pentru Aripi, fond administrat de Generali. În același timp, numărul exit-urilor, respectiv al vânzărilor totale de acțiuni la companii străine, a ajuns la 38 de emitenți la nivelul întregului sistem în perioada 2023-2026, m,ai arată sursa menționată.

Portofoliile externe au rămas la un nivel redus

Evoluția fondului Aripi, administrat de Generali, este prezentată ca exemplu pentru această tendință. Fondul avea anterior unul dintre cele mai diversificate portofolii de acțiuni și deținea 19 emitenți străini, care reprezentau 25,24% din totalul portofoliului de acțiuni.

În aprilie 2026, numărul acestora ajunsese la trei, iar ponderea lor coborâse la 4,58% din portofoliul de acțiuni. În aceeași perioadă, valoarea totală a portofoliului de acțiuni al fondului a crescut de aproximativ două ori și jumătate, de la 2,39 miliarde de lei la 6,21 miliarde de lei.

Datele analizate indică o evoluție similară la nivelul întregului sistem. În timp ce valoarea investițiilor în acțiuni listate pe piața locală s-a triplat, investițiile în acțiuni internaționale au crescut cu aproximativ 12%.

Ca urmare, ponderea acțiunilor listate pe piețe externe în portofoliile de acțiuni ale fondurilor de pensii private a scăzut de la 7,27% la 2,85% în ultimii trei ani. În acest context, o parte din fondurile de pensii au recurs la tranzacții între ele pentru anumite dețineri.

Tranzacții între fonduri, reflectate în raportările bursiere

Potrivit analizei raportărilor oficiale ale fondurilor de pensii și ale Bursei de Valori București, fenomenul poate fi observat prin tranzacții de tip Deal și prin operațiuni de tip cross trade. Schimbările au devenit mai dificil de urmărit după modificarea termenului de raportare a portofoliilor fondurilor, de la o lună la trei luni, termenul efectiv ajungând, potrivit sursei, să depășească patru luni.

Un prim exemplu este reprezentat de acțiunile Băncii Transilvania, în iulie 2025. Fondul administrat de BRD a vândut 594.583 de acțiuni TLV, iar AZT Viitorul Tău a cumpărat exact același număr de acțiuni.

Pe bursă au fost raportate tranzacții de tip Deal care au acoperit aceste volume. Datele disponibile nu confirmă existența unei înțelegeri explicite între cele două fonduri, ci indică o posibilă corespondență între vânzare și cumpărare. Allianz și BRD nu au răspuns întrebărilor adresate pe acest subiect, iar ASF a precizat doar că „tranzacțiile s-au făcut cu respectarea prevederilor legale”, fără să confirme sau să infirme existența unui schimb direct de acțiuni între cele două fonduri.

Romgaz și Sphera: volume care depășesc rulajul bursier

Un al doilea și un al treilea caz apar în ianuarie 2026, în cazul Romgaz și Sphera Franchise Group. Analiza tranzacțiilor din acea lună indică faptul că rulajul realizat de fondurile de pensii cu cele două companii a depășit 100% din volumele raportate pe bursă.

Depășirea acestui prag este explicată prin faptul că aceleași acțiuni au fost înregistrate atât la vânzare, cât și la cumpărare de fonduri de pensii. În cazul Sphera Franchise Group, calculul indică faptul că cel puțin 1,81% din rulajul total a provenit din astfel de schimburi între fonduri.

Pentru Romgaz, proporția calculată ajunge la 3,42% din rulajul total. Cifrele sunt obținute prin compararea tranzacțiilor raportate de fondurile de pensii cu volumele totale înregistrate pe bursă pentru emitenții respectivi.

Un al patrulea caz este cel al Nuclearelectrica, în aprilie 2026. Potrivit calculelor realizate pe baza raportărilor publice, fondurile de pensii au ajuns să tranzacționeze 139,84% din rulajul total al acțiunilor SNN.

Nuclearelectrica: peste două milioane de acțiuni într-o singură ședință

La vânzare au figurat fondurile NN și NN Optim, iar la cumpărare fondurile Carpathia Vital și Carpathia Esențial. Calculul indică faptul că cel puțin 39,84% din întregul rulaj înregistrat pentru SNN în luna respectivă a reprezentat schimburi între fondurile de pensii.

Datele publicate de Bursa de Valori București pentru emitentul SNN arată că media zilnică a tranzacțiilor este de ordinul câtorva zeci de mii de acțiuni. Ziua de 7 aprilie a constituit o excepție, când într-o singură ședință au fost tranzacționate peste două milioane de acțiuni.

Volumul este apropiat de numărul de acțiuni vândute, respectiv cumpărate de fondurile de pensii menționate. Tranzacțiile au fost efectuate pe piața regular, piața principală a bursei, astfel că datele disponibile nu permit, prin ele însele, o acuzație directă de manipulare a pieței.

În același timp, analiza susține că executarea simultană a unei tranzacții de asemenea dimensiuni, fără un acord prealabil între administratori, ar fi fost dificil de realizat fără impact asupra prețului. Situația este prezentată drept un exemplu de cross trade, iar modul în care ASF urmărește astfel de operațiuni reprezintă un element al dezbaterii privind transparența raportărilor fondurilor de pensii.

Cine obține venituri din tranzacțiile dintre fonduri

Pentru fiecare tranzacție realizată pe bursă există mai mulți participanți care încasează taxe sau comisioane. Bursa, Depozitarul Central și ASF obțin venituri aferente operațiunilor efectuate, în timp ce brokerii încasează comisioanele de tranzacționare.

Pentru investitorii de retail, situația ridică o problemă diferită. Aceștia s-au confruntat deja cu reducerea free-float-ului, pe măsură ce fondurile de pensii au acumulat participații importante în companiile listate. Tranzacțiile directe sau indirecte dintre fondurile de pensii pot însemna că investitorii individuali nu participă la anumite schimburi de pachete de acțiuni.

În cazul participanților la Pilonul 2, schimbarea unor pachete de acțiuni între fonduri nu reprezintă, prin ea însăși, o creștere a valorii pensiei viitoare. Diversificarea pe piețe externe și introducerea unor fonduri de tip life-cycle, adaptate vârstei participanților, sunt indicate în analiză drept variante care ar putea contribui la o strategie diferită de administrare. Pentru fondurile life-cycle, însă, sunt necesare în continuare norme de aplicare.

Datele privind investițiile externe arată și o utilizare importantă a fondurilor mutuale și a ETF-urilor. Valoarea acestor investiții a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2022 la 7,8 miliarde de lei în aprilie 2026.

ETF-urile și investițiile pe piețele internaționale

În aprilie 2026, șapte dintre cele 17 fonduri de pensii analizate nu aveau investiții directe în acțiuni listate pe piețe externe. Printre acestea se aflau NN, cel mai mare fond de pensii, Metropolitan Life, precum și fonduri din Pilonul 3 precum NN Activ, NN Optim, Pensia Mea Plus, administrat de Banca Transilvania, Raiffeisen Acumulare și fondul Stabil, administrat de Generali.

Investițiile prin fonduri mutuale tradiționale și ETF-uri oferă expunere pe piețele internaționale, însă diferă de deținerea directă a acțiunilor. Una dintre diferențe este dreptul de vot, care revine fondului sau vehiculului de investiții care deține efectiv acțiunile, nu administratorului fondului de pensii.

O altă diferență vizează structura costurilor. În cazul Pilonului 2, costurile tranzacționării directe cu acțiuni sunt suportate din bugetul administratorului. În schimb, ETF-urile au propriile costuri, incluse în structura produsului, ceea ce schimbă modul în care sunt suportate cheltuielile asociate investiției, mai arată analiza.

Prin urmare, creșterea expunerii prin ETF-uri și fonduri mutuale reprezintă o formă de diversificare externă, dar nu este echivalentă cu dezvoltarea unui portofoliu de acțiuni internaționale deținute direct. Evoluția portofoliilor fondurilor de pensii indică, în paralel, o creștere puternică a investițiilor pe piața locală și o pondere redusă a acțiunilor internaționale directe.