Viktor Orban sfidează Bruxelles-ul până în ultimul moment. Premierul aflat la final nu va aplica decizia CJUE

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, aflat la final de mandat după pierderea alegerilor parlamentare, a anunțat că guvernul său nu va aplica decizia Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind legea controversată referitoare la comunitatea LGBTQ.

Potrivit unei scrisori oficiale adresate președintelui Tamás Sulyok și făcută publică sâmbătă, Viktor Orban subliniază faptul că hotărârea CJUE reprezintă o încălcare gravă a suveranității statelor membre și a identității constituționale a Ungariei. Documentul, semnat joi, precizează că executivul ungar nu va pune în aplicare decizia instanței europene, invocând motive politice, juridice și constituționale, conform EFE.

Viktor Orban refuză să aplice decizia CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a publicat pe 21 aprilie hotărârea prin care a stabilit că legislația adoptată de guvernul condus de Viktor Orban ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Legea contestată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli, spații frecventate preponderent de copii și în mass-media, fiind justificată de autoritățile de la Budapesta prin necesitatea protejării minorilor.

Judecătorii europeni au argumentat că legea ungară ar fi incompatibilă cu principiile pluralismului și ale drepturilor fundamentale promovate de Uniunea Europeană. Curtea a susținut că Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale blocului comunitar.

În motivarea sa, CJUE a susținut că legislația adoptată de Budapesta ar afecta libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile minorităților sexuale.

Rămâne de văzut dacă viitorul guvern de la Budapesta va menține poziția actuală sau va încerca să reducă tensiunile

Anunțul vine într-o perioadă de tranziție politică în Ungaria. Partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare desfășurate pe 12 aprilie, suferind una dintre cele mai importante înfrângeri electorale din ultimii ani.

Formațiunea de opoziție Tisza, condusă de Peter Magyar, a obținut o victorie categorică și urmează să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai. Noul executiv va beneficia de o supermajoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta, ceea ce îi oferă capacitatea de a modifica legislația și de a schimba direcția politică a țării.

Refuzul guvernului Orbán de a implementa decizia CJUE ar putea avea consecințe juridice și politice importante pentru Ungaria. Experții europeni consideră că o astfel de poziție poate duce la intensificarea conflictului dintre Budapesta și instituțiile europene, inclusiv la eventuale sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare.

Legea criticată de CJUE a generat reacții puternice atât în Ungaria, cât și la nivel internațional. Totuși, guvernul condus de Viktor Orban a subliniat că măsurile adoptate au ca obiectiv protejarea minorilor, iar anumite cerințe ale CJUE nu ar trebui aplicate în spații frecventate preponderent de copii, precum școlile, unde statul are responsabilitatea de a reglementa conținutul educațional.

Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2021, considerând că măsurile adoptate de guvernul ungar încalcă tratatele europene și principiile fundamentale privind egalitatea și nediscriminarea.

Rămâne de văzut dacă viitorul guvern de la Budapesta va menține poziția actuală sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE.