Piperea, după procesul cu Pfizer: „Era suficient mult mai puțin”. România, obligată să plătească 600 de milioane de euro

Europarlamentarul Gheorghe Piperea lansează acuzații dure după decizia prin care compania Pfizer ar fi obținut în instanță o sumă de 600 de milioane de euro de la România. Acesta ridică mai multe semne de întrebare privind achizițiile de vaccinuri din perioada pandemiei și cere acțiuni legale împotriva autorităților implicate.

Piperea, după procesul cu Pfizer. Critici dure privind achizițiile de vaccinuri: „Era suficient mult mai puțin”

Într-o postare publică, Gheorghe Piperea susține că deciziile luate la nivel guvernamental în perioada pandemiei ar fi generat costuri uriașe pentru statul român.

„Cîțu a ținut morțiș să achiziționeze “pentru noi” 120 de milioane de doze de vaccin. Erau suficiente 15 milioane. Dovadă că vreo 10 milioane au fost donate (vreun milion s-au vândut) iar alte 50-60 de milioane stau prin depozite, așteptând distrugerea ecologică; probabil, 100 de milioane de euro ne va mai costa toată tărășenia; de ce a vrut Cîțu 100 de milioane de doze în plus? Comisioane; de ce a vrut Cîțu să ne ciuruiască de câte 7-8 ori pe toți? Comisioane;”.

Responsabilitatea deciziei, disputată între Guvern și Comisia Europeană

Europarlamentarul atrage atenția asupra declarațiilor contradictorii dintre foști oficiali români privind responsabilitatea achizițiilor.

„Cîțu spune că achiziția a fost dispusă de Comisia Europeană, arătând cu degetul la Ursula; Voiculescu spune la fel, plus că arată cu degetul la Cîțu; de ce avocații numiți confidențial de MF nu au chemat Comisia, precum și pe Ursula și Cîțu în garanție, ca să suporte ei datoria față de molochul Pfizer?”.

Gheorghe Piperea face referire și la deciziile luate la nivelul Comisia Europeană și la rolul președintei instituției, Ursula von der Leyen.

„Ursula von der Leyen a decis de una singură să achiziționeze un “supliment” de 1,8 miliarde de doze de la molochul Pfizer, printr-un contract de 35 de miliarde de euro negociat pe sms; CJUE a obligat Comisia să facă public conținutul sms – ururilor; Ursula ne-a arătat tuturor, insistent, degetul mijlociu; am făcut moțiune de cenzură pentru asta; cu votul majoritar al PPE, S&D, Renew și al verzilor, Ursula ne-a arătat din nou, și mai apăsat, degetul mijlociu; de ce ține Kovesi în sertar, de 4 ani, dosarul penal Pfizergate?”.

În același mesaj, europarlamentarul susține că România ar trebui să inițieze acțiuni legale pentru recuperarea prejudiciilor.

„De ce nu dă România în judecată Comisia, pentru a o pune la plata celor 600 de milioane de euro, precum și pentru vaccinurile care zac inutil în depozite, așteptând distrugerea ecologică?”.

Gheorghe Piperea consideră că viitorul Executiv ar trebui să acționeze în acest sens și să clarifice responsabilitățile.

„Precizez că orice nouă guvernare TREBUIE să demareze acțiunea de la pct.4 și să declanșeze toate procedurile legale pentru a antrena răspunderea persoanelor vizate expres sau implicit la pct. 1-2.”

România pierde în primă instanță procesul cu Pfizer. Statul, obligat să plătească 600 de milioane de euro

Declarațiile lui Gheorghe Piperea  după apariția informațiilor privind o decizie prin care Pfizer ar urma să obțină 600 de milioane de euro de la România, în urma litigiilor legate de contractele de vaccinuri.

Hotărârea pronunțată de instanța belgiană reprezintă o primă decizie în acest litigiu și obligă România să achite aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer.

Suma corespunde unui volum de circa 28 de milioane de doze de vaccin, pe care statul român a refuzat să le mai plătească începând cu anul 2023.

Judecătorii au concluzionat că autoritățile române nu au respectat condițiile contractuale și nu au demonstrat existența unor nereguli în încheierea acordului.

„Se observă că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului de cumpărare și că România nu a reușit să demonstreze că acordul – în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze – a reprezentat un abuz de putere dominantă a Pfizer”, potrivit instanței belgiene.

De asemenea, instanța a respins argumentul legat de scăderea cazurilor de COVID-19 din 2023:

„circumstanțe care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale ale României cu privire la Pfizer”.

Poziția companiei: statele trebuie să respecte contractele

Reprezentanții Pfizer au transmis că decizia confirmă importanța respectării obligațiilor contractuale asumate în timpul pandemiei.

„importanța obligațiilor contractuale care au susținut răspunsul pandemic European, construit pe principiul solidarității dintre Statele Membre”.

Compania a subliniat că se așteaptă ca statele implicate să respecte hotărârea instanței:

„Pfizer se așteaptă acum de la statele membre (n.r. România și Polonia, care a pierdut un proces similar) să respecte decizia instanței”.

Cum s-a ajuns la procesul din Belgia

Litigiul are la bază deciziile luate în 2023, când pandemia de COVID-19 intrase într-o fază de scădere.

În acel moment, Comisia Europeană și Pfizer au negociat un amendament care permitea statelor membre să reducă numărul de doze contractate și să eșaloneze livrările până în 2026.

Guvernul României, reprezentat la acel moment de ministrul Sănătății Alexandru Rafila, a refuzat să semneze acest amendament.

Prin urmare, România a rămas obligată de prevederile contractului inițial din 2021, semnat în timpul mandatului fostului ministru Ioana Mihăilă, care prevedea achiziția a 32 de milioane de doze până în iunie 2023.

Compania farmaceutică a explicat în acțiunea depusă în instanță consecințele refuzului:

„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”.

De ce a refuzat Guvernul modificarea contractului

Ministerul Sănătății a explicat, la momentul respectiv, că nu a acceptat amendamentul din cauza condițiilor financiare impuse.

Autoritățile au invocat „condițiile propuse”, respectiv plata compensatorie pentru dozele de vaccin, fără a detalia însă impactul bugetar exact al acestor costuri.

În paralel, Guvernul a solicitat companiei amânarea livrărilor: „pentru o perioadă nespecificată”.

Reprezentanții Pfizer au considerat însă această solicitare contradictorie:

„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”.

Tentative eșuate de mediere și costuri suplimentare

Compania a mai arătat că a încercat să evite litigiul și a propus o mediere, inclusiv cu implicarea Comisia Europeană.

Totuși, potrivit documentelor din instanță, Executivul român „nu a răspuns niciodată” acestei inițiative.

În acțiunea depusă, Pfizer a cerut nu doar plata dozelor, ci și penalități: „o dobândă la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”.

Cheltuielile de judecată au fost estimate la 22.500 de euro.

Ce urmează pentru România

Decizia instanței belgiene nu este definitivă, însă pune presiune majoră pe bugetul statului și readuce în prim-plan modul în care au fost gestionate contractele de vaccinuri în perioada pandemiei.

Într-o conferință de presă susținută pe 1 aprilie, ministrul Sănătății a precizat că litigiul are la bază un contract semnat în 2021, care prevedea achiziția a aproximativ 30 de milioane de doze de vaccin anti-COVID.

Alexandru Rogobete a subliniat că hotărârea pronunțată de instanța din Belgia este executorie, însă Ministerul Sănătății nu dispune în prezent de fondurile necesare pentru a acoperi suma stabilită.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri seară că România poate contesta decizia instanței.

„Există cale de atac, această hotărâre are caracter executoriu, ea poate fi pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a explicat acesta.

Oficialul a precizat că procesul nu a fost gestionat de Ministerul Justiției, ci de Ministerul Sănătății, evitând să comenteze în detaliu procedurile în curs.

„Nu aș vrea să comentez asupra unor proceduri judiciare în desfășurare. O hotărâre executorie, în măsura în care creditorul solicită executarea, are instrumente. Refuzul executării se pot traduce în împovărarea debitorului (…) Decizia va fi la nivel guvernamental, nu vreau să speculez”, a mai spus Radu Marinescu.

La rândul său, fosta ministră a Sănătății, Ioana Mihăilă, a explicat că litigiul a apărut în contextul nerespectării contractului inițial semnat prin Comisia Europeană cu Pfizer.

Aceasta a arătat că România nu a acceptat nici varianta renegociată propusă în anul 2023, care ar fi permis ajustarea livrărilor.

Situația a generat reacții și în plan politic. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că ia în calcul depunerea unor plângeri penale împotriva foștilor miniștri USR implicați în gestionarea contractelor.

În același timp, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, care ocupa funcția în 2023, nu a oferit încă un punct de vedere oficial privind situația actuală.