UPDATE. Dezamăgire pentru maghiarii din Transilvania. Budapesta a negat anunțul: Nu ne asumăm acest rol dincolo de granițele Ungariei

O inițiativă politică lansată în Transilvania de un apropiat al mișcării asociate cu Peter Magyar a generat reacții în rândul liderilor UDMR. Actorul István Kátai a anunțat duminică seară crearea unui nou partid maghiar în România, în timp ce formațiunea nu este încă înregistrată oficial. Reprezentanții UDMR au reacționat prudent, exprimând rezerve privind eventuale legături cu partidul Tisza din Ungaria. Între timp, poziția oficială a Tisza condusă de Peter Magyar exclude implicarea în proiecte politice din afara Ungariei.

UPDATE 1 mai. Poziția oficială a Tisza condusă de Peter Magyar exclude implicarea în proiecte politice din afara Ungariei

În contextul speculațiilor generate de inițiativa apărută în România, partidul asociat cu Péter Magyar a transmis public că nu are nicio implicare în fondarea unor noi formațiuni politice în afara granițelor Ungariei. Mesajul vine ca o clarificare oficială după apariția informațiilor privind lansarea unui partid maghiar în Transilvania.

Poziția a fost formulată de Zoltán Tarr, vicepreședintele Tisza, care a subliniat direcția strategică a formațiunii:

„Partidul Tisza lucrează pentru unitatea și reconcilierea națiunii maghiare, nu își asumă niciun rol în fondarea niciunui partid nou, de dincolo de granițele Ungariei, și nu susține inițiative care ar duce la divizarea comunității”, a declarat într-o postare Zoltán Tarr, vicepreședintele Tisza, formațiunea lui Péter Magyar, care va prelua în curând guvernarea în Ungaria.

Declarația este completată de precizări privind principiile de politică externă ale partidului, în special în relația cu comunitățile maghiare din diaspora. Acesta a explicat responsabilitățile viitoare în cadrul executivului ungar și a reiterat delimitarea față de orice ingerință politică externă.

„Respectăm principiul fundamental, enunțat înainte de alegeri, conform căruia considerăm că formarea vieții politice interne a comunităților maghiare de dincolo de granițele țării este sarcina celor care locuiesc acolo și, prin urmare, nu ne vom amesteca”, a subliniat Zoltán Tarr.

În același mesaj public, oficialul a reiterat explicit poziția partidului privind absența oricărui sprijin pentru astfel de inițiative:

„În acest spirit, în pofida tuturor informațiilor sau insinuărilor contrare, nu vom participa la fondarea niciunui partid nou de dincolo de granițele Ungariei și nu vom sprijini inițiative care ar fi potrivite pentru divizarea comunității”, a precizat Zoltán Tarr în postarea sa pe Facebook.

Reacția survine direct după anunțul făcut de István Kátai, fondator al unei structuri asociate Tisza în Transilvania, privind intenția de a crea Partidul Unității Maghiare din România (RMPE), inițiativă care a generat deja ecouri în spațiul politic.

ȘTIREA INIȚIALĂ, 27 aprilie

Lansarea inițiativei asociate indirect cu Peter Magyar deschide o nouă competiție politică în comunitatea maghiară

În contextul ascensiunii politice a lui Peter Magyar în Ungaria, un apropiat al structurilor informale de susținere ale acestuia a anunțat lansarea unei noi formațiuni politice în România. Inițiativa aparține lui István Kátai, actor originar din Sfântu Gheorghe și fondator al unei „Insule Tisza” în Transilvania, o rețea de susținători ai noului partid de guvernământ din Ungaria.

Anunțul a fost făcut public printr-un mesaj direct pe rețelele sociale, în care acesta a declarat:

„Așteptarea a luat sfârșit. RMEP a sosit. Am pus bazele. Mâine deschidem porțile”, a scris acesta într-o postare pe Facebook luni, 27 aprilie 2026.

În continuarea demersului, Kátai a precizat că noua formațiune, denumită Partidul Unității Maghiare din România (RMEP – Romániai Magyar Egységpárt), se află în fază incipientă, fiind în curs de organizare și recrutare. El a subliniat că proiectul caută „trei membri fondatori” și un concept vizual reprezentativ.

„Așteptăm cu nerăbdare astfel de soluții vizuale proaspete, creative și moderne, care să reprezinte cu demnitate începutul unei noi comunități politice și să consolideze mesajul recognoscibil, credibil și comunitar al partidului”, a scris acesta.

Procedura de înregistrare oficială nu a fost finalizată, iar inițiatorul a explicat că demersurile legale sunt în desfășurare. În paralel, discursul public al fondatorului insistă asupra faptului că partidul nu reprezintă o extensie directă a formațiunii Tisza, deși conexiunile informale rămân în atenția observatorilor politici.

Programul politic critică UDMR și propune teme recurente în agenda comunității

Noua inițiativă politică apărută în proximitatea discursului promovat de Peter Magyar include și un program preliminar care poziționează formațiunea în opoziție față de UDMR. Documentul publicat de István Kátai aduce critici la adresa modului în care Uniunea a gestionat reprezentarea comunității maghiare în ultimele două decenii.

Potrivit acestuia, sistemul politic construit în jurul UDMR ar fi fost „construit prea des pe loialitate, relații de tip șef–subordonat (…) intimidare”. Programul urmează să fie detaliat etapizat și va aborda teme precum educația în limba maternă, dezvoltarea economică a comunității, autonomia funcțională, sprijinul pentru diaspora și combaterea corupției.

Deși Kátai respinge ideea unei filiale Tisza în România, percepția publică este influențată de declarațiile unor colaboratori ai rețelei „Insula Tisza”. Un cofondator din Oradea a descris inițiativa drept „formarea unui partid maghiar în România pornită din proximitatea Tisza”.

Reacția oficială a UDMR a fost una rezervată. Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al formațiunii, a declarat că nu există, deocamdată, o poziție instituțională clară, dar a subliniat îngrijorările legate de context.

„Având în vedere că István Kátai este fondatorul Insulei Tisza din Transilvania, nu pot decât să sper că Partidul Tisza din Ungaria nu are nicio legătură cu această inițiativă”, a declarat Csoma Botond.

Relațiile tensionate dintre Peter Magyar și UDMR au precedat apariția noii inițiative

Contextul politic în care apare această inițiativă este marcat de tensiuni anterioare între Peter Magyar și liderii UDMR. După victoria partidului Tisza în alegerile parlamentare din 12 aprilie din Ungaria, acesta a formulat critici directe la adresa Uniunii și a modului în care aceasta a influențat electoratul maghiar din România.

Magyar a susținut că o parte semnificativă a alegătorilor din România ar fi fost influențată de propaganda politică, afirmând că „sunt induși în eroare” și că „aceeași propagandă funcționează și în România”. El a adăugat că va sprijini comunitatea maghiară din România „în orice mod posibil”.

Referirile au vizat inclusiv conducerea UDMR, liderul fiind acuzat că „a participat la o campanie de dezinformare și inducere în eroare a maghiarilor din România”.

„Cred că nu a fost corect”, a afirmat acesta, adăugând însă că intenționează să discute direct cu liderul UDMR: „O să vorbesc cu Kelemen Hunor și o să îi spun că nu port ranchiună”.

Ulterior, Kelemen Hunor și Peter Magyar s-au întâlnit la Budapesta, unde au convenit asupra unei abordări mai conciliatoare.

„Am convenit cu domnul președinte să lăsăm trecutul în urmă, iar guvernul Tisza și UDMR vor colabora pentru supraviețuirea și dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania”, a scris Magyar pe Facebook.

„Am primit garanții din partea domnului președinte că, în viitor, UDMR se va abține de la a interveni în lupta politică a partidelor maghiare.

De asemenea, am convenit că trebuie investigate neregulile constatate în legătură cu votul prin corespondență în cadrul alegerilor parlamentare din 2026 și că, pentru viitor, trebuie revizuite regulile de vot, pentru a preveni eventualele fraude electorale”, a mai spus Magyar.

Sprijinul UDMR pentru Viktor Orbán rămâne un punct central al disputelor politice

Poziționarea UDMR în raport cu politica de la Budapesta a fost constantă în ultimii ani, liderii Uniunii exprimând sprijin pentru premierul ungar Viktor Orbán și pentru partidul Fidesz.

În perioada electorală, Kelemen Hunor a elogiat „politica națională coerentă și responsabilă” a guvernului ungar în relația cu comunitățile maghiare din afara granițelor. De asemenea, acesta a estimat că peste 90% dintre alegătorii maghiari din România vor vota cu Fidesz, prognoză confirmată în mare parte de rezultatele oficiale.

Totodată, au existat controverse legate de modul în care voturile din diaspora au fost colectate. Investigații jurnalistice au indicat că în România alegătorii au putut depune buletinele de vot la sediile UDMR sau la organizații neguvernamentale afiliate, practică criticată de societatea civilă în contextul susținerii explicite pentru Fidesz.

Tabel sinteză – informații esențiale:

Element cheie	Detalii
Actor principal	Péter Magyar
Inițiator partid România	István Kátai
Denumire partid	Partidul Unității Maghiare din România (RMEP)
Status juridic	Neînregistrat oficial, în curs
Poziționare politică	Critică față de UDMR
Reacție UDMR	Prudență, negare legături Tisza
Teme program	Educație, economie, autonomie, diaspora, anticorupție
Context extern	Victoria Tisza în Ungaria
Tensiuni politice	Critici Magyar la adresa UDMR
Lideri implicați	Kelemen Hunor, Viktor Orbán