Jurnaliștii din Ungaria susțin că România se confruntă cu riscul instalării unui guvern minoritar sau al unui executiv interimar, iar fiecare scenariu ar avea efecte diferite asupra stabilității financiare. Potrivit analizei, costurile de finanțare ale României pe piețele externe ar putea crește puternic în cazul unei perioade prelungite de instabilitate.
Criza politică de la București a ajuns în presa din Ungaria
Pe 20 aprilie, PSD i-a retras oficial sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Acesta a anunțat că nu intenționează să demisioneze. În acest context, următorul pas anticipat este demisia miniștrilor social-democrați, programată pentru 23 aprilie.
Unul dintre scenariile analizate este acela în care nu se depune moțiune de cenzură, iar PNL continuă să conducă printr-un guvern minoritar. În acest caz, executivul și-ar păstra toate atribuțiile și ar putea adopta ordonanțe de urgență, considerate instrumente esențiale pentru ajustări fiscale rapide. De asemenea, ar putea administra în continuare execuția bugetară și ar avea capacitatea de a accesa fondurile europene din Planul de Redresare și Reziliență (RRF).
Potrivit publicației maghiare, într-un astfel de scenariu impactul asupra piețelor valutare, obligațiunilor și burselor ar putea fi redus, iar execuția bugetului nu ar întâmpina blocaje majore.
Al doilea scenariu analizat este cel al unui guvern interimar
Al doilea scenariu analizat este cel al unui guvern interimar, care ar apărea dacă PSD și AUR ar reuși să treacă o moțiune de cenzură. În această variantă, cabinetul ar intra într-o zonă limitată de funcționare.
Presa maghiară subliniază că un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, nu poate modifica bugetul și nu poate adopta reformele necesare pentru deblocarea fondurilor europene din RRF. Consecința directă ar fi creșterea riscului fiscal, mai ales dacă încasările din TVA scad. În acest caz, deficitul bugetar s-ar putea adânci necontrolat, iar accesul la fonduri europene ar putea fi blocat.
Un asemenea scenariu ar lovi în special piața obligațiunilor, unde randamentele cerute investitorilor ar crește atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în valută. Cu alte cuvinte, România s-ar împrumuta mai scump.

Ținta de deficit ar rămâne realizabilă cu un guvern minoritar sau o coaliție restabilită
Analiza mai arată că estimarea actuală a pieței indică un deficit bugetar de 6,4% din PIB pentru anul 2026. În scenariul considerat de bază de JPMorgan, respectiv un guvern minoritar sau o coaliție restabilită, ținta de deficit de 6% ar rămâne realizabilă.
În schimb, instalarea unui guvern interimar ar reduce considerabil șansele atingerii acestui obiectiv. Totodată, Banca Națională a României ar încerca, cel mai probabil, să mențină cursul euro-leu în jurul nivelurilor actuale pentru a evita tensiuni suplimentare.
În ceea ce privește piața de capital, publicația notează că aceasta este parțial protejată de ponderea ridicată a companiilor din sectorul energetic în structura indicelui bursier.
Dacă PSD ar reveni la guvernare într-o nouă coaliție, investitorii ar putea interpreta actuala criză drept un episod temporar. Dacă acest lucru nu se întâmplă, prima de risc a României ar putea crește, cu efecte negative asupra tuturor segmentelor pieței financiare.
„România a ajuns la o răscruce de drumuri, unde linia de demarcație dintre jocurile politice și sustenabilitatea fiscală poate fi determinată de evoluțiile din următoarele ore”, a conchis Világgazdaság.
Concluzia analizei este că România se află într-un moment decisiv, în care jocurile politice din următoarele ore pot influența direct sustenabilitatea fiscală și costurile economice pe termen scurt și mediu.