Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsDan Șucu spune că România riscă să piardă bani din PNRR dacă reformele nu sunt finalizate rapid
Dan Șucu, președintele Confederația Patronală Concordia, a transmis că actuala criză politică nu este doar un conflict intern, ci un risc economic real, cu efecte măsurabile.
El a explicat că România are șansa de a accesa aproximativ 15 miliarde de euro în 2026, dintre care 10 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă acest lucru depinde de finalizarea reformelor asumate.
Termenul limită este apropiat, iar dacă decidenții nu acționează rapid în următoarele luni, există riscul pierderii acestor fonduri.
„Politica poate produce crize rapid. Economia le repară lent și scump. Șansa României este accesarea banilor din PNRR și fondurile europene, în total 15 miliarde de euro în 2026, dintre care 10 miliarde de euro doar din PNRR. Ca să putem accesa acești bani, România trebuia să avanseze în ultimii cinci ani o serie de reforme. Nu a făcut-o în timp util. Mai este foarte puțin timp până în august, când banii din PNRR se pot pierde. Dacă decidenții nu acționează rapid, în următoarele trei luni, cu toate reformele asumate, suntem în situația de a pierde această șansă uriașă, istorică”, a declarat Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia.
Dan Șucu a arătat că întârzierile din ultimii ani au redus deja timpul disponibil pentru implementarea reformelor și că fiecare zi de blocaj poate duce la termene ratate și penalizări financiare.
El a subliniat că este nevoie de o înțelegere între toți decidenții pentru finalizarea PNRR, fără diferențe de opinie care să afecteze procesul.
„Trebuie să existe o înțelegere între toți decidenții pentru a închide cât mai bine PNRR. Ne așteptăm ca decidenții să înțeleagă că, în această privință, nu pot și nu trebuie să existe diferențe de opinie. Am ridicat, din nou, subiectul costului energiei, pentru că prețul energiei decide astăzi unde rămân fabricile Europei”, consideră președintele Concordia.
„Costul real al oricărei crize politice este instabilitatea, o nouă taxă pentru toate companiile din România, care se vede în dobânzi, investiții anulate sau amânate, inflație și pierderi de locuri de muncă. Doar o economie competitivă poate crește nivelul de trai. Doar printr-o economie puternică putem avea prosperitate. Cu toții trebuie să lucrăm în direcția unei Românii competitive, unei economii puternice. Mediul de afaceri are nevoie de un partener de dialog, nu de interlocutori într-o veșnică gâlceavă. Concordia cere responsabilitate”, a conchis Dan Șucu.
Reprezentanții Concordia au precizat că aceste fonduri sunt destinate investițiilor publice precum autostrăzi, spitale, școli, digitalizarea administrației sau renovarea energetică a clădirilor, având impact direct asupra economiei și locurilor de muncă.
„Acești bani finanțează investiții publice concrete, care susțin activitatea economică, locurile de muncă și veniturile la bugetul de stat (autostrăzi, spitale, școli și grădinițe, digitalizarea statului, renovarea energetică a clădirilor publice, împăduriri). Fiecare zi de blocaj decizional înseamnă termene ratate, reforme nefinalizate și riscul unor penalizări care pot ajunge, în unele cazuri, la aproape un miliard de euro per reformă neîndeplinită”, susțin reprezentanții patronatelor.
Mediul de afaceri avertizează asupra efectelor instabilității și a altor măsuri cu impact economic
Potrivit oficialilor Concordia, costul unei crize politice se reflectă în instabilitate, care influențează dobânzile, investițiile, inflația și locurile de muncă. Ei au transmis că mediul de afaceri are nevoie de un partener de dialog și de predictibilitate în decizii.
„Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit, pierdem bani. Dacă pierdem bani, aceștia vor trebui supliniți de altundeva: din împrumuturi mai scumpe, din ajustări bugetare mai dure, din taxe mai mari, ținta de deficit pe anul acesta putând fi compromisă. Costul instabilității politice nu îl plătesc partidele. Îl plătesc companiile și cetățenii. România are nevoie de responsabilitate, predictibilitate și capacitate de decizie. Companiile din România și-au demonstrat reziliența. Au trecut prin pandemie, prin șocuri energetice, prin inflație, prin presiuni geopolitice fără precedent. Economia a funcționat. Și-a făcut datoria. Acum este rândul decidenților să și-o facă pe a lor”, spun oficialii.
Organizația a amintit că există în prezent mai multe reforme considerate critice în cadrul PNRR. Acestea sunt considerate esențiale pentru funcționarea economiei și pentru competitivitate.
În același timp, reprezentanții mediului de afaceri au avertizat că pierderea fondurilor europene ar putea duce la necesitatea unor împrumuturi mai scumpe, ajustări bugetare și posibile creșteri de taxe.
„Anul acesta, România nu poate să piardă bani de la UE, nu poate să rateze aderarea la OCDE și nu poate să intre în 2027 cu reforme structurale neterminate, în contextul unui deficit bugetar semnificativ, al unor costuri ridicate de finanțare externă și al unui mediu geopolitic global extrem de volatil. Confederația Patronală Concordia reprezintă companiile care produc, angajează și plătesc taxe în România. Vocea noastră este vocea economiei reale. Și economia reală are nevoie, acum, de un stat care funcționează”, au conchis oficialii confederației.
Din perspectiva IMM-urilor, implementarea PNRR nu a adus până acum schimbări majore
Florin Jianu, președintele IMM România, a declarat că un număr important de reforme sunt în risc și că este dificil de realizat toate obiectivele în termenul rămas. El a mai arătat că, din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii, implementarea PNRR nu a adus până acum schimbări majore.
„Sunt în pericol un număr de 14 reforme din datele pe care noi le avem. Ne e greu să credem că în termen de câteva luni vom atinge aceste ținte privind reforma, listarea companiilor publice.
Din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii, PNRR-ul nu a însemnat o reformă reală, în afară de acele reforme pe care le-am văzut cu privire la sistemul de impozitare, care mai rău au făcut în economie”, a declarat Florin Jianu.
De asemenea, mediul de afaceri a ridicat problema directivei europene privind transparența salarială, care trebuie transpusă până în luna iunie. Sterică Fudulea, secretar general IMM România, a explicat că este necesară adaptarea acesteia în funcție de dimensiunea companiilor, pentru a reduce birocrația și a susține competitivitatea IMM-urilor.
„IMM România susține pe deplin principiul egalității de remunerare între între femei și bărbați, pentru muncă egală sau de valoare egală. Dar noul act normativ trebuie să respecte câteva principii simple: reducerea birocrației, simplificarea procedurilor administrative și, bineînțeles, adaptarea reglementărilor pentru a stimula antreprenoriatul și competitivitate IMM-urilor”, a spus Sterică Fudulea.
„Ceea ce cerem noi, ca măcar microîntreprinderile și întreprinderile mici să fie scutite de aplicarea acestei legi, pentru că ele sunt scutite și în directiva europeană”, a mai afirmat Florin Jianu, președinte IMM România.
Antreprenorii au cerut și lansarea unei noi ediții a programului StartUp Nation în 2026, în condițiile în care implementarea ediției anterioare înregistrează întârzieri. În plus, aceștia au atras atenția asupra legislației privind muncitorii străini și au solicitat consultarea mediului de afaceri în stabilirea necesarului de forță de muncă.
BNS cere un nou program de guvernare și propune priorități economice clare
Blocul Național Sindical (BNS) a propus, în cadrul discuțiilor cu Partidul Social Democrat, ca negocierile pentru formarea unei noi coaliții să ducă și la elaborarea unui nou program de guvernare. Reprezentanții sindicali au transmis că, în opinia lor, actualul program nu a adus beneficii economiei, cu excepția unei reduceri a deficitului bugetar de aproximativ 0,8%.
La întâlnirea organizată în contextul dialogului social privind salarizarea din sectorul bugetar au participat lideri sindicali, printre care Dumitru Costin, președintele BNS, și Cosmin Andreica, secretar general Publisind.
Sindicaliștii au arătat că este necesară stabilirea unor priorități clare în viitorul program de guvernare, menționând domenii precum energia, agricultura și industria alimentară, industria de apărare și operaționalizarea schemelor de ajutor de stat pentru mediul privat.
În același timp, BNS a ridicat problema companiilor cu capital de stat și a propus soluții diferite în funcție de situația acestora. Pentru companiile aflate în dificultate, fără perspective, sindicaliștii au indicat necesitatea salvării activelor și identificării unor soluții pentru angajați, inclusiv recalificarea.
În cazul companiilor listate la bursă, s-a exprimat acordul pentru vânzarea unor pachete de acțiuni la prețul pieței, iar pentru cele nelistate s-a cerut o evaluare corectă înainte de listare, în contextul în care unele ar fi fost subevaluate.
Un punct central al discuțiilor a fost proiectul noii legi-cadru privind salarizarea personalului bugetar. Potrivit informațiilor prezentate, noul model ar urma să introducă o valoare de referință fixă, diferită de salariul minim, ceea ce ar putea influența nivelul coeficienților de salarizare, fără a reduce însă salariile aflate în plată.
În acest context, BNS a propus organizarea consultărilor pe fiecare familie ocupațională, cu participarea simultană a angajatorilor și sindicatelor, precum și înființarea unui mecanism de suport la nivelul Ministerului Muncii pentru aplicarea noilor grile salariale. De asemenea, s-a discutat includerea familiei ocupaționale „Justiție” în legea unică de salarizare, fără o reglementare separată.
