România reduce deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2025. Cea mai amplă corecție fiscală din UE, confirmată de Eurostat

Eurostat confirmă că România a reușit să reducă deficitul bugetar ESA la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024, marcând una dintre cele mai puternice ajustări fiscale din Uniunea Europeană. Rezultatul depășește estimările inițiale și indică revenirea pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană.

Deficitul bugetar scade peste așteptările pieței

Potrivit datelor validate de Eurostat, România a înregistrat o corecție de 1,4 puncte procentuale din PIB într-un singur an, peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care indicau un deficit între 8,2% și 8,4% pentru 2025.

Această evoluție confirmă eficiența măsurilor de ajustare adoptate în a doua parte a anului trecut și reluarea disciplinei bugetare asumate prin planurile convenite cu partenerii europeni.

Nazare: România își reconstruiește credibilitatea fiscală

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că rezultatele marchează un punct de cotitură pentru economia României.

„Datele confirmate astăzi de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară, reconstruind credibilitatea necesară revenirii pe traiectoria asumată față de partenerii europeni și piețele financiare. După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice. Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investițiile și fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României. Acesta este poate cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetățenilor, cât și investitorilor și partenerilor europeni.

Consolidarea fiscală nu este doar o obligație contabilă sau un obiectiv asumat în fața Comisiei Europene. Este, în esență, un proces prin care România își recapătă libertatea economică și capacitatea de a decide singură asupra propriului viitor. Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Știm că această perioadă presupune eforturi și responsabilitate din partea întregii societăți.

Tocmai de aceea, le mulțumesc românilor și mediului privat pentru răbdare, încredere și echilibru. Este esențial ca această ajustare să fie dublată de încrederea că România rămâne o țară stabilă, predictibilă și atractivă pentru investiții private.

Doar împreună — stat și mediu de business — putem transforma această corecție fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Important este că astăzi România nu mai amână problemele și nu mai transferă costurile către generațiile viitoare. Începem să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o creștere sănătoasă și sustenabilă în anii următori”, a declarat ministrul.

România, printre cele mai rapide ajustări fiscale din UE

Datele Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai ample corecții bugetare într-un singur an la nivel european. În comparație:

• Polonia are un deficit estimat de aproximativ 7,3% din PIB 
• Belgia – 5,2% din PIB 
• Franța – 5,1% din PIB 
• Italia a ajustat deficitul cu doar 0,3 puncte procentuale 

Cu toate acestea, România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, peste media UE de aproximativ 3% din PIB.

Corecția, realizată fără tăierea investițiilor

Reducerea deficitului a fost obținută printr-un mix de măsuri:

• creșterea veniturilor bugetare 
• eficientizarea cheltuielilor 
• reorganizarea finanțării investițiilor 
• utilizarea mai eficientă a fondurilor europene 

Un element esențial este menținerea investițiilor publice la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Impact: dobânzi mai mici și stabilitate economică

Reducerea deficitului este crucială pentru stabilitatea economică, deoarece influențează direct costurile de finanțare ale statului, dar și dobânzile pentru populație și companii.

În paralel, România a început stabilizarea datoriei publice și își consolidează poziția în fața investitorilor și instituțiilor financiare internaționale, revenind pe direcția asumată prin planul fiscal-bugetar pe termen mediu.