România rămâne lider negativ în UE. Deficit bugetar de 7,9%, iar datoria publică se apropie de 60% din PIB
SURSA FOTO: Colaj Capital / Dreamstime - Deficit bugetar
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. În 2025, deficitul a ajuns la 7,9% din PIB, în timp ce datoria publică s-a apropiat de pragul de 60% din PIB. Situația contrastează cu evoluțiile din zona euro și UE, unde dezechilibrele fiscale s-au stabilizat sau s-au redus ușor.
Deficitul bugetar din România rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare corecții
Deficitul bugetar al României continuă să fie cel mai mare din Uniunea Europeană, confirmând presiunile persistente asupra finanțelor publice. Conform datelor oficiale miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), nivelul de 7,9% din PIB înregistrat în 2025 plasează țara pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor fiscale din blocul comunitar.
Deși indicatorul arată o reducere față de anul precedent, când deficitul a fost de 9,3% din PIB, nivelul rămâne mult peste pragul de referință de 3% stabilit la nivel european. Comparativ, media deficitului în zona euro a scăzut ușor, de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas constantă, la 3,1%.
Alte state membre au raportat, de asemenea, deficite semnificative, însă sub nivelul României. Polonia a înregistrat un deficit de 7,3% din PIB, Belgia de 5,2%, iar Franța de 5,1%. În total, 11 țări din UE au depășit sau au egalat pragul de 3% din PIB.
Datele sunt incluse în prima notificare din 2026 transmisă de statele membre pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv. România se află sub această procedură încă din 2020, ceea ce indică dificultăți structurale în corectarea dezechilibrelor bugetare.
Datoria publică se apropie de pragul critic de 60% din PIB, pe fondul creșterii accelerate din ultimii ani
Pe lângă nivelul ridicat al deficitului, dinamica datoriei publice ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. În 2025, datoria guvernamentală a României a ajuns la 59,3% din PIB, în creștere față de 54,8% în 2024 și 49,3% în 2023.
Această evoluție aduce România aproape de pragul de 60% din PIB, considerat limită de referință în cadrul regulilor fiscale europene. Tendința ascendentă reflectă acumularea de deficite bugetare consistente în ultimii ani.
La nivel european, datoria publică a crescut ușor atât în zona euro, cât și în UE. În zona euro, aceasta a urcat de la 87% din PIB la finalul lui 2024 la 87,8% în 2025, iar în Uniunea Europeană de la 80,7% la 81,7%.
Există însă diferențe semnificative între statele membre. Cele mai reduse niveluri ale datoriei au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%) și Danemarca (27,9%). La polul opus, Grecia (146,1%), Italia (137,1%) și Franța (115,6%) se confruntă cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice.
Evoluția economiei și a bugetului arată presiuni persistente asupra echilibrului fiscal
Creșterea economică a României a continuat în 2025, Produsul Intern Brut ajungând la 1.916 miliarde lei, comparativ cu aproximativ 1.760 miliarde lei în 2024 și 1.590 miliarde lei în 2023. Cu toate acestea, avansul economic nu a fost suficient pentru a reduce semnificativ deficitul.
În același timp, structura bugetară la nivel european indică o presiune constantă din partea cheltuielilor publice. În zona euro, acestea au reprezentat 49,8% din PIB în 2025, în timp ce veniturile guvernamentale au fost de 46,9%. În Uniunea Europeană, cheltuielile au fost echivalentul a 49,5% din PIB, iar veniturile de 46,4%.
Comparativ cu 2024, atât cheltuielile, cât și veniturile au înregistrat creșteri, însă diferența dintre acestea continuă să alimenteze deficitul. Situația este reflectată și în cazul României, unde dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli rămâne semnificativ.
Tabel de sinteză – Indicatori cheie privind deficitul și datoria publică:
| Indicator | România 2023 | România 2024 | România 2025 | Media UE 2025 | Media Zona Euro 2025 |
|---|---|---|---|---|---|
| Deficit (% PIB) | 6,6% | 9,3% | 7,9% | 3,1% | 2,9% |
| Datorie publică (% PIB) | 49,3% | 54,8% | 59,3% | 81,7% | 87,8% |
| PIB (miliarde lei) | 1.590 | ~1.760 | 1.916 | – | – |
| Cheltuieli (% PIB) | – | – | – | 49,5% | 49,8% |
| Venituri (% PIB) | – | – | – | 46,4% | 46,9% |
Recomandările noastre
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.