Daniel Dăianu avertizează: Ieşirea PSD de la guvernare este un lucru foarte rău. Nu se putea continua aşa. Este grav!

Daniel Dăianu: Ieșirea PSD de la guvernare complică echilibrul fiscal și expune România la presiuni financiare

Analiza lui Daniel Dăianu asupra ieșirii PSD de la guvernare indică un impact direct asupra stabilității economice, în condițiile în care corecția deficitului bugetar este incompletă și vulnerabilă la șocuri politice. Contextul tensionat nu este însă unul imprevizibil, ci rezultatul unor conflicte politice persistente.

În acest cadru, oficialul descrie situația actuală drept o deteriorare suplimentară a unui echilibru deja fragil, explicând că tensiunile din coaliție erau vizibile de luni de zile.

„Există vorba aceea că o nenorocire nu vine niciodată singură. Asta ne mai trebuia! Deşi o lebădă neagră nu se poate spune că este, pentru că de luni de zile exista o dispută feroce, PSD nefiind de acord cu o serie de măsuri adoptate de cabinetul Ilie Bolojan, deşi sunt mulţi miniştri social-democraţi. Vedeţi că ieri acel generic «Momentul adevărului»…despre ce adevăr vorbim?

Pentru că în 2024 România a avut un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut. Eu am mai spus de câteva ori: în vremuri de război poţi accepta un asemenea deficit sau când există o depresiune economică şi atunci intervenţia statului este absolut necesară. În momentul de faţă, Guvernul Bolojan, oricât ar fi fost de controversate unele măsuri, a reuşit o corecţie importantă în 2025. Deficitul cash s-a dus la 7,65%. E important”, a declarat Daniel Dăianu.

Reguli la bloc 2026. Este obligatoriu pentru românii care locuiesc la ultimul etaj. Amenzile pot ajunge până la 10.000 de lei

CUTIA NEAGRĂ Lista oamenilor lui Ilie Bolojan care primesc salarii uriașe de la stat

Evaluarea acestuia subliniază că măsurile deja implementate au produs rezultate parțiale, însă insuficiente pentru stabilizarea completă a finanțelor publice. Pentru 2026, estimările indică o reducere a deficitului la aproximativ 6,2%, dar acest nivel rămâne problematic în raport cu standardele europene.

„Din acest punct de vedere, eu zic că este o realizare importantă a acestui cabinet, a tuturor miniştrilor, deci a acestei coaliţii, pentru că România stătea cu sabia lui Damocles deasupra capului. Am ajunge însă numai la jumătate de drum cu deficit în jur de 6,2%. Ar trebui ca în 2027-2028 să continuăm această corecţie, fiindcă dacă am rămâne blocaţi la un deficit în jur de 6% încă această cifră ar fi printre cele mai înalte din Europa şi am mai avea necazuri. Pieţele financiare nu ne-ar tolera un asemenea nivel al deficitului şi am avea mari, mari dificultăţi în a ne finanţa şi a ne refinanţa”, a explicat Daniel Dăianu.

În același context, oficialul respinge scenariile extreme privind o criză similară celei din Grecia, dar atrage atenția că riscurile rămân reale dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare.

„Am văzut cifre aruncate în aer, şase, şapte lei la euro. Deci nu scrie pe noi «Grecia». Se poate evita o situaţie foarte dificilă, pentru că datoria publică a României este încă, spunem noi, la Consiliul Fiscal, rezonabilă. Marea problemă, şi aici fac o paranteză în mod sistematic, în discuţiile pe care le avem cu investitori străini, cu bănci străine, cu agenţiile de rating, în timp, marea întrebare este legată de ce se va întâmpla după 2026, pentru că nu poţi să rămâi pe deficit la aproximativ 6% din PIB. Şi altă întrebare, ce alte măsuri vor fi întreprinse pentru a continua corecţia? Acestea sunt cele două întrebări”, a afirmat Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu avertizează că 2027 aduce limite sociale și necesitatea unei reforme fiscale profunde

Perspectiva pentru anii următori este marcată de constrângeri sociale și economice, iar Daniel Dăianu subliniază pentru Digi24 că repetarea măsurilor dure din trecut nu mai este posibilă. Limita de toleranță a populației devine un factor decisiv în configurarea politicilor fiscale.

„Este imposibil, adică trebuie să ţii cont şi de faptul că există un prag de toleranţă din partea populaţiei. Aceasta e situaţia. Este foarte, foarte complicată”, a punctat Daniel Dăianu.

Critica sa vizează și modul în care au fost finanțate creșterile de venituri din anii anteriori, considerând că modelul bazat pe împrumuturi nu mai poate continua fără consecințe severe asupra economiei.

„România trăia, deci crescuseră venituri ale salariaţilor, ale bugetarilor, veniturile pensionarilor, prin împrumuturi. Deci România trăia prin împrumuturi foarte mari cu care îşi finanţa şi refinanţa deficitul şi datoria publică. Nu se putea continua aşa. Avertismentele multor economişti din România au fost ignorate şi s-a ajuns într-o situaţie fără ieşire. Este grav”, a declarat Daniel Dăianu.

În ceea ce privește soluțiile, oficialul insistă asupra necesității unei reforme structurale în colectarea veniturilor fiscale și în combaterea evaziunii, evitând creșteri suplimentare de taxe care ar putea genera reacții sociale negative.

„Pentru 2026, în afară de măsuri de reformă şi de o cadenţă în ceea ce trebuie făcut ca să absorbim cât mai mult din banii europeni prin PNRR, deşi mi-e greu să cred că-i vom putea absorbi pe toţi, dat fiind că mai este o sumă mare încă de absorbit, după care trebuie să vedem ce facem după 2026. Şi aici, cred eu, pentru că va fi greu iar să striveşti populaţia, va trebui să colectăm mult mai bine taxe şi impozite. Aici este rezolvarea.

Prin schimbări în legislaţie, prin combaterea fermă a evaziunii şi prin optimizări fiscale, să pedepseşti foarte drastic pe infractori, pe cei care practică evaziunea fiscală. Altă soluţie nu avem, pentru că este greu de imaginat că se va putea recurge din nou la taxe şi impozite. Oamenii nu vor mai suporta. Şi atunci trebuie să separăm apele. Adică cei care sunt de bună credinţă, care cred că totuşi că ţara are nevoie de continuarea unor reforme şi continuarea corecţiei bugetare, să se înhame la acest război. Trebuie să câştigăm acest război împotriva celor care vor să se bucure de o stare de fapt care nu face bine României”, a conchis Daniel Dăianu.

În paralel, acesta avertizează că prelungirea crizei politice va genera costuri suplimentare prin creșterea dobânzilor și presiuni asupra finanțării datoriei publice, estimând că o soluție politică ar trebui identificată într-un interval de maximum șase săptămâni.

„Eu n-am o soluţie magică acum. Ar trebui ca ingeniozitatea politică, pornind de la Cotroceni, până la cei de bună credinţă din arcul politic reprezentat în Parlament, să conducă la o rezolvare cât mai rapid şi orizontul de timp cu care se lucrează să nu depăşească, zic eu, 6 săptămâni. Adică n-ai cum să afunzi ţara într-o criză politică fără ieşire. Trebuie să se ajungă la o ieşire. Tensiuni vor fi pe pieţele financiare. Costul înprumuturilor României va creşte. Ţara plăteşte pentru această criză politică, care însă, vă repet, nu a venit de nicăieri. Era de anticipat. Istoria va judeca responsabilitatea celor care au provocat-o. Poate că nici nu trebuia să existe acest mariaj”, a apreciat Daniel Dăianu.

Tabel de sinteză – Elemente cheie privind avertismentele lui Daniel Dăianu: