Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsInflația iese din scenariul BNR din februarie. Ce s-a schimbat
Semnalele transmise de Consiliul de Administrație al BNR arată clar o schimbare de paradigmă pe termen scurt. Dacă în februarie instituția anticipa o inflație de 9,8% în iunie 2026, noile evaluări indică o depășire a acestui nivel, pe fondul unor șocuri externe mult mai puternice decât cele estimate inițial.
Această revizuire reflectă în special deteriorarea condițiilor din piața energiei, dar și transmiterea rapidă a acestor costuri în economie. Practic, inflația nu mai este doar un fenomen de ajustare post-criză, ci devine din nou alimentată de factori structurali și geopolitici.
Cu toate acestea, banca centrală indică și un punct de inflexiune: inflația „va cunoaște în trimestrul următor o corecție descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, și se va reduce apoi gradual până la 3,9 la sută în decembrie 2026 și la 2,9 la sută la finele anului 2027”.
Energia devine factor dominant: efectul petrolului și gazelor
Analiza BNR arată că presiunile inflaționiste sunt generate aproape integral din zona ofertei, cu un rol central jucat de energie.
„S-a observat că înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă factorilor/șocurilor pe partea ofertei, a căror acțiune va deveni mai pronunțat inflaționistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.”
Pe lângă impactul direct al scumpirii combustibililor, BNR subliniază și suprapunerea mai multor efecte: eliminarea plafonării prețurilor la energie, majorarea taxelor indirecte și efectele de bază nefavorabile din 2025.
„S-a sesizat că efectele inflaționiste astfel generate vor devansa cu mult influențele de sens opus ce vor decurge (…) precum și efectele directe tranzitorii (…) de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”.
Cursul valutar, sub presiune: leul rămâne vulnerabil
Pe lângă inflație, BNR atrage atenția asupra unui risc major: stabilitatea cursului de schimb. Deși deprecierea leului a fost până acum moderată, contextul extern poate schimba rapid această dinamică.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate (…) în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari.”
Aici intervine un element esențial pentru credibilitatea economică: politica fiscală. BNR leagă explicit stabilitatea monedei de disciplina bugetară și de relația cu Comisia Europeană.
Semnalul real al BNR: inflația rămâne problema centrală a economiei
Dincolo de cifre, mesajul transmis de banca centrală este unul clar: inflația nu este încă sub control. Chiar dacă traiectoria indică o scădere spre finalul lui 2026 și în 2027, riscurile rămân ridicate și dependente de factori externi greu de anticipat.
Pentru populație și companii, acest lucru înseamnă:
- dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă
- presiune constantă asupra prețurilor
- volatilitate pe cursul leu/euro
În acest context, evoluția inflației devine principalul indicator care va dicta atât politica monetară a BNR, cât și stabilitatea economică în următorii ani.
