Verdict despre banii României în 2026. Cristian Păun: Amânarea reformelor va dilua semnificativ o victorie extrem de firavă

Analiza execuției bugetare pe 2025 realizată de profesorul universitar și economistul Cristian Păun arată că majorarea veniturilor statului a fost una modestă în termeni reali și susținută mai ales de inflație și de absorbția fondurilor europene. Potrivit acestuia, fiscalitatea nu a adus un plus semnificativ, iar creșterea taxelor nu a dus la reforme reale, ci a accentuat problemele structurale ale economiei și administrației publice.

Profesorul universitar și economistul Cristian Păun a analizat execuția bugetară a României pe anul 2025, concentrându-se asupra veniturilor la bugetul de stat și asupra modului în care acestea au evoluat în raport cu inflația.

Într-o postare amplă pe pagina sa de Facebook, acesta a explicat că rata inflației din 2025, estimată la 9,7% în perioada decembrie 2025 – decembrie 2024, reprezintă un reper esențial pentru evaluarea corectă a dinamicii veniturilor.

Potrivit analizei sale, orice creștere nominală a veniturilor sub acest nivel indică, în realitate, o scădere, iar doar o depășire clară a inflației ar putea fi interpretată ca un progres real.

Veniturile totale au crescut cu 5% în termeni reali, iar economia probabil a ieșit pe minus. Cristian Păun: O performanță firavă

Cristian Păun a precizat că a urmărit mai multe categorii de venituri, printre care veniturile totale, veniturile fiscale, structura principalelor taxe, veniturile nefiscale și încasările din fonduri europene.

Concluzia generală a fost că veniturile totale au crescut cu aproximativ 15% în termeni nominali și cu circa 5% în termeni reali.

Economistul a apreciat această evoluție drept o performanță firavă, mai ales în contextul unei economii a cărei valoare adăugată a avansat nominal cu peste 8%, în timp ce, în termeni reali, creșterea ar fi fost discutabilă, având în vedere nivelul ridicat al inflației.

În opinia sa, această evoluție modestă ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor bugetare și fiscale, întrucât nu reflectă o consolidare solidă a bazei de venituri a statului, ci mai degrabă un efect mecanic al scumpirilor generalizate.

Fiscalitatea, principalul punct slab al execuției bugetare

Profesorul Cristian Păun a subliniat că majorarea veniturilor bugetare nu a fost determinată în mod semnificativ de fiscalitate. El a arătat că veniturile fiscale au crescut abia ușor peste rata inflației, ceea ce indică faptul că statul a colectat mai mult în principal ca efect al scumpirilor, inclusiv al celor generate de majorarea taxelor, și nu ca urmare a unei îmbunătățiri reale a colectării.

Economistul a explicat că această situație sugerează o eficiență limitată a măsurilor de digitalizare și a eforturilor ANAF, precum și absența unor rezultate notabile în combaterea evaziunii fiscale și a contrabandei. În viziunea sa, taxele majorate au fost plătite în principal de aceiași contribuabili care respectau regulile și înainte, fără ca baza de impozitare să se lărgească semnificativ.

Analiza a mai arătat că cele mai mari creșteri peste rata inflației s-au înregistrat la taxe cu pondere redusă în totalul veniturilor, precum impozitul pe profit, impozitul pe venit și salarii sau impozitele pe proprietate.

În schimb, taxele cu greutate mare, cum sunt TVA, accizele și impozitele pe bunuri și servicii, au avut o dinamică apropiată sau chiar sub nivelul inflației, semn al unei contracții a consumului și producției, dar și al unei evaziuni în creștere.

Fondurile europene, factorul decisiv pentru buget

O altă concluzie importantă a analizei a fost legată de rolul fondurilor europene. Cristian Păun a arătat că o parte semnificativă din creșterea veniturilor bugetare a provenit din absorbția fondurilor europene, nu din performanța ANAF.

Potrivit acestuia, veniturile nefiscale din fonduri europene au crescut cu aproape 80% față de acum doi ani, iar suma suplimentară atrasă reprezintă aproape jumătate din creșterea totală a veniturilor bugetare.

Economistul a susținut că această evoluție a contribuit decisiv la „salvarea” bugetului și a atras atenția că, în anii următori, corecțiile bugetare vor depinde în mare măsură de menținerea acestui ritm de absorbție.

În lipsa reformelor, avertizează el, majorarea taxelor va rămâne prociclică, va muta resurse din sectorul privat către un sector public supradimensionat și va descuraja modernizarea administrației.

În final, Cristian Păun a concluzionat că ANAF nu a demonstrat încă faptul că poate face față așteptărilor, mai ales într-o economie aflată sub presiune, și că majorarea taxelor nu reprezintă o soluție pentru modernizarea și reformarea României, ci doar o măsură temporară, cu efecte negative pe termen mediu și lung.

Postarea integrală a lui Cristian Păun

„Execuția bugetară pe 2025 și ce arată ea

Partea 1: Veniturile la bugetul de stat

Pornesc discuția de la rata inflației care a fost pe anul 2025 de 9,7% (pe estimările disponibile în acest moment, decembrie 2025 la decembrie 2024). Asta înseamnă că orice sumă în plus în lei la venituri care este sub această dinamică înseamnă venituri în realitate mai mici și orice dinamică mai mare de rata inflației înseamnă venituri în realitate mai mari. Diferența dintre nominal și real, o chestiune simplă în orice analiză.

M-au interesat următoarele categorii de venituri:

– Veniturile totale

– Veniturile fiscale

– Veniturile fiscale pe principalele taxe

– Veniturile nefiscale totale (nu ce calculează MFP)

– Încasările din fonduri europene, ca parte a veniturilor fiscale.

Concluzia mea:

1 . Există o creștere a veniturilor totale de 15% nominal și de vreo 5% real, pe care putem să o catalogăm ca pe o performanță firavă, cu o economie în spate a cărei valoare adăugată a crescut pe nominal cu 8.19%, real nu cred că suntem pe plus dacă inflația este spre 10% (sigur, ne putem salva cu deflatorul PIB, o măsură alternativă la inflație).

2 . Această creștere a veniturilor totale nu a venit din fiscalitate. Creșterea veniturilor fiscale abia dacă a depășit ușor rata inflației, ceea ce înseamnă că încasările de taxe la bugetul de stat au venit preponderent preponderent din inflație (generată și de majorarea taxelor, evident) și mai puțin ca efect unei mai bune încasări la buget ca urmare a digitalizării, a eforturilor ANAF sau ca urmare a unor victorii răsunătoare contra evazioniștilor și a contrabandiștilor. Dinamica modestă a veniturilor fiscale arată că taxele mărite s-au încasat preponderent de la aceeași care plăteau și înainte taxele cu rigurozitate.

3 . Între veniturile fiscale, cele mai mari creșteri peste rata inflației au taxe cu pondere mică, spre foarte mică (impozit pe profit, impozit pe venituri și salarii, impozite pe proprietate). Impozitele importante (TVA, accize, impozitele pe bunuri și servicii) au avut o dinamică apropiată de rata inflației sau chiar sub rata inflației (accizele sau impozitele pe bunuri și servicii) semn clar al contracției consumului și producției și semn clar al evaziunii și contrabandei în creștere.

4 . O bună parte din plusul de venituri la bugetul de stat a venit nu ca o performanță a ANAF, ci ca o performanță a Ministerului Fondurilor Europene. Creșterea veniturilor nefiscale din absorbția fondurilor europene este semnificativă: aproape 80% mai multe fonduri europene anul trecut față de acum doi ani. Practic, salvarea bugetului în anul acesta a venit de la Dragoș Pîslaru, mai puțin de la ANAF. Cei de la fonduri europene au reușit să absoarbă în anul trecut aproape dublu față de anul 2024. Iar suma în plus este aproape jumătate din plusul de veniturit totale la bugetul de stat. Nu este de ici, de colea.

Concluzia este clară:

– Creșterea de taxe a fost și rămâne prociclică;

– Încă odată s-a dovedit că majorarea taxelor nu dezvoltă România, mută doar niște resurse preponderent din sectorul privat înspre un sector public supra-dimensionat, resursofag, obez, anacronic și nereformat;

– Majorarea taxelor, dublată de un permanent scandal legat de reforme, este extrem de păguboasă pentru cei aflați la guvernare, decontată nedrept de PM și de partidul din spatele lui;

–  Amânarea reformelor va dilua semnificativ în anii următori această victorie extrem de firavă, aparentă în bună măsură. Corecția bugetară din 2025 și 2026 (mai ales) va veni dinspre absorbția de fonduri europene, dacă performanța se va menține și anul acesta. Cu bani mai mulți în buget (temporar), politicienii vor fi tentați să pună bețe în roate și mai multe reformelor, să se opună și mai vocal modernizării României, redimensionării aparatului administrativ la noul context economic și financiar.

– ANAF încă nu a dovedit că face față cu adevărat așteptărilor pe care noi toți le avem de la această instituție. Se mișcă greoi, se ia de zonele din economie pe care știe cum și știe că le poate jupui. De cei care trebuie, nu se ia. Cu o economie care nu înflorește, chiar se contractă, presiunea va fi și mai mare. Anul acesta ANAF va avea de dus bătălii mai dificile ca anul trecut. Mai ales că evaziunea și contrabanda înfloresc atunci când mărești taxe.

În final, nu pot să spun decât un singur lucru: majorarea taxelor nu este despre modernizarea României, nu este despre reformarea României!”, a scris profesorul Cristian Păun pe pagina sa de Facebook.