Execuția bugetului general consolidat în anul 2025: Deficit cash 7,65% și investiții publice de 7,2% din PIB

Execuția bugetului general consolidat pe anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, echivalentul a 7,65% din PIB, în scădere cu un punct procentual față de deficitul din 2024, care a fost de 8,67% din PIB.

Consolidare fiscală prin disciplină bugetară în ultimele 6 luni din 2025 și utilizarea extinsă a fondurilor europene nerambursabile

Datele financiare indică o îmbunătățire a echilibrului bugetar, ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern, într-un context marcat de creșterea veniturilor și de alocarea resurselor către investiții la nivel record, susținute în mare parte din fonduri europene nerambursabile.

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat în 2025 suma de 662,70 miliarde lei, în creștere cu 15,3% față de 2024. Ca pondere în PIB, veniturile totale au urcat cu 2,05 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de un nivel record al fondurilor europene. În 2024, nivelul veniturilor a fost influențat de încasări excepționale generate de amnistia fiscală (6,3 miliarde lei); excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este de aproximativ 0,8 puncte procentuale.

Cheltuielile bugetare au însumat 808,73 miliarde lei și au fost gestionate cu disciplină, mai ales în semestrul al doilea al anului. Analiza ponderii cheltuielilor în PIB arată o abordare prudentă a costurilor rigide, în paralel cu accelerarea investițiilor și a cheltuielilor pentru dezvoltare.

„Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componeta de împrumut în cea de grant.

Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând în pericol stabilitatea economică a țării. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului. Această abordare responsabilă ne-a permis să facem loc unui nivel mai ridicat de investiții, esențiale pentru susținerea creșterii economice și pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a României”, a explicat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Veniturile bugetului general consolidat în 2025: Creștere record datorită impozitelor și fondurilor

În 2025, veniturile bugetului general consolidat au înregistrat creșteri semnificative pe toate componentele principale:

• Impozitul pe salarii și venit a totalizat 58,82 miliarde lei (+19,9% față de 2024), impulsionat de avansul încasărilor din dividende și de majorarea impozitului pe salarii, după eliminarea unor facilități fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice.

• Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 208,03 miliarde lei (+9,8%), ca urmare a eliminării excepțiilor de la plata CASS și a unei conformări mai bune la plată.

• Încasările nete din TVA s-au ridicat la 133,90 miliarde lei (+10,7%), cu o accelerare semnificativă în semestrul al II-lea, datorită digitalizării prin e-Factura și modificării cotelor de TVA.

• Impozitul pe profit a însumat 41,01 miliarde lei (+14%), iar veniturile din accize au totalizat 48,32 miliarde lei (+4,3%), susținute de consumul intern și de actualizarea calendarului de accizare.

• Fondurile primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel record de 75,9 miliarde lei, ca urmare a renegocierii PNRR și transferului unor proiecte din componenta de împrumut în granturi nerambursabile, oferind capital gratuit pentru modernizarea țării fără a crește povara datoriei publice.

Cheltuielile bugetului general consolidat în 2025: Investiții record și gestionare eficientă a resurselor publice

Cheltuielile bugetului general consolidat în 2025 au evidențiat o gestionare eficientă și prioritizarea investițiilor:

• Cheltuielile de personal au totalizat 167,72 miliarde lei, reprezentând 8,78% din PIB, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de 2024 (9,36% din PIB). Această evoluție reflectă o administrare eficientă a aparatului bugetar în raport cu creșterea economică.

• Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB). Creșterea față de anul precedent a fost acoperită sustenabil prin veniturile suplimentare colectate, fiind necesară pentru finanțarea celui mai mare portofoliu de investiții publice din istoria României.

• Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au atins 138,20 miliarde lei (+15,7% față de 2024). Dintre acestea, 78,55 miliarde lei (56,6%) au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv PNRR (granturi și componente de împrumut). Restul cheltuielilor au vizat înzestrarea armatei și programele naționale precum Anghel Saligny, PNDL 1 și 2, risc seismic, proiecte ale Companiei Naționale de Investiții și investiții locale.

• Proiectele finanțate din fonduri europene au însumat 90,27 miliarde lei, incluzând programe de coeziune, PNRR și subvenții UE pentru sprijinirea sectorului agricol.

Reducerea deficitului bugetar cu un punct procentual în 2025 a fost susținută de măsuri administrative suplimentare, aplicate mai ales în a doua jumătate a anului, care au vizat monitorizarea cheltuielilor, stimularea conformării fiscale și plafonarea cheltuielilor neesențiale. Conform Guvernului, succesul execuției bugetare demonstrează că monitorizarea permanentă a cheltuielilor a fost pilonul central al stabilității macroeconomice a României în 2025.