Deficitul bugetar, redus prin tăieri de cheltuieli și venituri mai mari. Nazare: E un mesaj foarte bun pentru piețe

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat modul în care România a reușit să închidă execuția bugetară cu un deficit sub pragul de 8,4%, respingând acuzațiile potrivit cărora rezultatul ar fi fost obținut prin artificii contabile. Potrivit acestuia, evoluția ar fi una solidă din punct de vedere tehnic și transmite un semnal pozitiv atât piețelor financiare, cât și instituțiilor europene.

Alexandru Nazare a subliniat că atingerea acestui nivel al deficitului este rezultatul unei discipline bugetare mai stricte și al creșterii veniturilor statului. În ultimul an au fost reduse cheltuielile curente, inclusiv cele de personal și cele cu bunuri și servicii, iar controlul bugetar a fost consolidat la nivelul administrației publice. În paralel, veniturile au crescut, o contribuție importantă venind din evoluția încasărilor din TVA.

Alexandru Nazare detaliază reducerea cheltuielilor

Ministrul a arătat că ritmul de creștere al TVA s-a accelerat semnificativ în a doua parte a anului. Dacă în primul semestru creșterea a fost de 3,8%, în semestrul al doilea aceasta a ajuns la 16,8%, evoluție care se reflectă clar în datele statistice și în graficele analizate de Ministerul Finanțelor.

„Nu vreau să intru în polemici cu cei care au făcut aceste declarații. Nu trebuie să bagatelizăm tema, că e foarte importantă în România. E un mesaj foarte bun pentru piețe, foarte bun pentru Comisia Europeană”, a declarat ministrul Nazare.

Un alt element esențial care a contribuit la reducerea deficitului a fost schimbarea modului de finanțare a unor proiecte majore, printr-un management mai eficient al fondurilor europene. Ministerul Finanțelor a realizat o analiză detaliată a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a celor susținute din granturi nerambursabile și a celor finanțate prin împrumuturi.

„Am redus cheltuielile curente, s-a văzut acest lucru: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, o disciplină bugetară mult mai bună, am crescut venituri. S-a văzut în modul în care a evoluat TVA-ul, spre exemplu; în ultimele patru luni e o creștere importantă a TVA-ului. Ritmul de creștere a TVA-ului: semestrul I față de semestrul II, crește exponențial. Dacă în semestrul I era de 3,8, în semestrul II este 16,8, iar acest lucru se vede pe grafice”, a mai spus Nazare.

În urma acestei evaluări, proiectele cu un grad ridicat de implementare, precum Autostrada Moldovei, Valul Renovării și alte investiții derulate la nivel național, au fost mutate de pe finanțare din împrumuturi pe finanțare din fonduri nerambursabile.

„În al treilea rând și cel mai important: un management mai bun și o prioritizare mai bună a modului în care finanțăm proiectele pe fonduri europene. Am prioritizat proiectele care sunt finanțate din granturi, din bani nerambursabili. Am făcut o analiză foarte clară: care sunt din PNRR, din granturi, care sunt din împrumut. Și am luat proiectele care merg cel mai bine: Autostrada Moldovei, Valul Renovării, proiecte care merg în toată țara și le-am trecut pe finanțare pe fonduri nerambursabile”, a subliniat ministrul.

Reorganizarea administrativă a permis crearea unui spațiu fiscal suplimentar

Această reorganizare administrativă, aplicată la finalul anului trecut la nivelul a zece ministere, a permis crearea unui spațiu fiscal suplimentar, care s-a reflectat direct într-un deficit bugetar mai mic. Reducerea deficitului facilitează atingerea obiectivelor fiscale pentru anii următori și face procesul de consolidare bugetară din 2026 mai credibil. În acest context, ajustarea necesară nu mai pornește de la un nivel de 2,2–2,3 puncte procentuale, ci presupune o corecție de aproximativ 1,5 puncte procentuale, considerată mai ușor de realizat.

„Această prioritizare, care a avut loc la 10 ministere, s-a operat la final de an. Și am reușit să creăm un spațiu fiscal adițional, care a fost reducere la deficit. Cu un deficit mai mic, consolidarea din 2026 e mult mai credibilă. Nu mai coborâm de la 2,2-2,3, coborâm cu 1,5 puncte procentuale, ceea ce este un efort mai ușor”, a completat Nazare.

Alexandru Nazare a mai arătat că rezultatul obținut este unul colectiv, aparținând întregii coaliții de guvernare. El a menționat că negocierile ample purtate cu Comisia Europeană și adoptarea primelor două pachete de măsuri au fost esențiale pentru aprobarea unui Plan Național de Redresare și Reziliență de amploare. Aceste demersuri au fost finalizate spre sfârșitul lunii noiembrie și au contribuit decisiv la stabilizarea indicatorilor bugetari.

Alexandru Nazare spune că România are șanse reale să adere la OCDE în anul 2026

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni seara că România are șanse reale să adere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026, un obiectiv strategic care ar putea avea efecte semnificative asupra economiei naționale. Potrivit acestuia, aderarea ar putea contribui la atragerea unui număr mai mare de investitori și la reducerea costurilor de finanțare ale statului român.

Alexandru Nazare a explicat că perspectivele favorabile pentru anul 2026 sunt susținute de discuțiile recente purtate la Paris, unde a participat la întâlniri legate de procesul de aderare. În urma acestora, evaluările indică faptul că România se află pe un traseu solid pentru finalizarea procesului în termenul menționat. Ministrul a precizat că informații suplimentare vor fi disponibile în luna martie, când secretarul general al OCDE urmează să efectueze o vizită oficială la București.

Ministrul Finanțelor a subliniat și impactul economic direct pe care aderarea l-ar putea avea. Statutul de membru OCDE ar elimina unele restricții existente pentru investitorii internaționali, în condițiile în care anumite fonduri sau instituții nu au în prezent mandat să investească în state care nu fac parte din organizație. Totodată, apartenența la OCDE ar putea conduce la scăderea costurilor de finanțare, prin îmbunătățirea percepției asupra stabilității și predictibilității economice a României.

În același context, Alexandru Nazare a prezentat date privind evoluția execuției bugetare, arătând că aceasta a înregistrat o creștere de 79% față de anul anterior. Concret, nivelul execuției bugetare este cu 33 de miliarde mai mare comparativ cu 2024, ceea ce indică o consolidare a veniturilor și o performanță superioară a colectării.

„2026 poate fi anul aderării la OCDE. M-am întors recent de la Paris, iar după ultimele întâlniri avute acolo avem șanse reale de aderare în 2026. Ceea ce poate însemna mai mulți investitori, pentru că, nefiind membri OCDE, unii investitori nu aveau mandat să investească în România. De asemenea, poate însemna și o reducere a costurilor de finanțare, prin faptul că intrăm în OCDE.  Vom ști mai multe în martie, când va veni la București secretarul general al OCDE”, a declarat Alexandru Nazare la Antena 3.

Procesul de aderare a României la OCDE a fost lansat oficial în luna ianuarie 2022. Ulterior, în iunie 2022, a fost adoptată Foaia de parcurs a României, document care stabilește etapele, obiectivele și domeniile supuse evaluărilor tehnice în cadrul acestui proces.