BNR: Inflația va scădea lent în primele luni ale anului, economia rămâne stagnantă
Rata anuală a inflaţiei în România este așteptată să continue să descrească lent în primele trei luni ale anului 2026, potrivit noilor date și analize publicate de Banca Naţională a României (BNR). Evoluția se încadrează în prognoza pe termen mediu prezentată în noiembrie 2025, care estima o scădere modestă a inflației în prima jumătate a acestui an, dar pe o traiectorie fluctuantă.
Membrii Consiliului de administrație au subliniat că descreșterea din primul trimestru va fi determinată în principal de factori pe partea ofertei, precum evoluția cotațiilor anumitor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și de efecte de bază.
Totodată, acestea se vor suprapune efectelor tranzitorii generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ale căror impacturi se vor diminua în a doua parte a anului curent.
În acest context, BNR a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație, desfășurată pe 19 ianuarie 2026, în cadrul căreia s-a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.
Membrii Consiliului au explicat că acțiunea factorilor pe partea ofertei poate constitui totuși o sursă de riscuri ascendente pe termen scurt, în special din cauza posibilelor efecte indirecte ale creșterii prețului energiei electrice și a incertitudinilor privind evoluția pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, context în care reglementările în domeniu joacă un rol important.
Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor intensifica pe termen mai lung
Pe partea factorilor fundamentali, membrii Consiliului au arătat că aceștia vor exercita presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perspectiva apropiată, având în vedere adâncirea probabilă a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea consumului.
De asemenea, efectele decalajului temporal necesar manifestării gap-ului negativ al PIB și dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare în anumite sectoare furnizoare de bunuri și servicii pentru populație vor contribui la temperarea presiunilor inflaționiste.
Pe termen mai lung, membrii Consiliului au menționat că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special cele provenind din cererea agregată, se vor intensifica în contextul continuării corecției bugetare inițiate în 2025 și probabil extinse în 2026, inclusiv prin implementarea unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare.
Aceștia au apreciat că, în aceste condiții, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze efecte secundare este semnificativ redus, dar au subliniat necesitatea monitorizării atente a evoluțiilor, având în vedere comportamentul inflației din anii precedenți.
BNR vorbește despre o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026
Referitor la dinamica economică, noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
Membrii Consiliului au observat că această evoluție ar putea fi însoțită de o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susținută de formarea brută de capital fix și, posibil, de aportul pozitiv al exportului net, având în vedere menținerea unui ecart favorabil între variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor.
În aceste condiții, deficitul comercial s-a contractat în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor comparativ cu perioada similară a anului anterior, în pofida deteriorării balanțelor veniturilor.
Membrii Consiliului au mai precizat că incertitudinile rămân legate de măsurile ce urmează a fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv.
În același timp, riscurile semnificative la adresa activității economice și a inflației pe termen mediu provin din mediul extern, inclusiv conflicte geopolitice, tensiuni comerciale globale și planuri de creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele UE.
Importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene
În cadrul analizei, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, în special cele aferente programului Next Generation EU.
Aceștia au evidențiat semnalele pozitive înregistrate în ultimele luni ale anului trecut în acest sens și au apreciat că fondurile europene reprezintă un instrument esențial pentru contrabalansarea efectelor contracționiste generate de consolidarea bugetară și de conflictele geopolitice și comerciale globale.
De asemenea, atragerea acestor fonduri este considerată crucială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică, sporirea potențialului de creștere economică și întărirea rezilienței economiei românești.
Pe baza întregului context analizat, membrii Consiliului au apreciat că menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară este justificată, aceasta contribuind la asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
De asemenea, au reiterat necesitatea continuării monitorizării atente a evoluțiilor interne și internaționale, pentru a permite ajustarea instrumentelor BNR și atingerea obiectivului fundamental al stabilității prețurilor, într-un cadru care să mențină și stabilitatea financiară.
