Ce se întâmplă cu prețul gazelor în România. Cât vor plăti românii după 1 aprilie 2026. Anunțul AEI
SURSA FOTO: Dreamstime
Eliminarea plafonării prețului la gaze naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, ar putea aduce scumpiri semnificative pentru consumatorii casnici. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), ofertele existente în piață indică majorări care pot ajunge până la 32%, cu efect direct asupra facturilor anuale și a sumelor încasate de stat din TVA.
Sfârșitul plafonării, un moment-cheie pentru facturile populației
Consumatorii casnici din România ar putea resimți un nou șoc pe facturile la gaze naturale începând cu primăvara anului 2026, în contextul eliminării plafonului de 0,31 lei/kWh. Măsura, discutată în contextul revenirii la o piață complet liberalizată, ar putea avea efecte diferite de la un consumator la altul, în funcție de oferta aleasă și de nivelul de consum.
Analiza Asociației Energia Inteligentă arată că, în lipsa acestui mecanism de protecție, prețurile finale din ofertele furnizorilor sunt deja peste nivelul plafonat, ceea ce deschide calea unor creșteri importante ale costurilor suportate de populație.
Ce arată ofertele furnizorilor din piață
Potrivit datelor analizate de AEI, în prezent, ofertele comerciale ale furnizorilor de gaze se situează într-un interval cuprins între 0,32 și 0,41 lei/kWh, TVA inclus. Diferența față de prețul plafonat nu este uniformă și generează efecte diferite asupra facturilor.
„Când prețul facturat (final la consumatori – n.r.) în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh (sub plafonul legal – n.r.), o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă creștere de 3% față de prețul plafonat. E o mișcare aproape neutră.
În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh, înseamnă +32% față de prețul plafonat, iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală”, explică analiza AEI.
Astfel, deși unele oferte ar putea conduce la creșteri moderate, altele ar putea genera scumpiri consistente într-un interval foarte scurt de timp.
Marje comerciale de peste cinci ori mai mari
Un alt element semnalat de Asociația Energia Inteligentă vizează evoluția marjelor comerciale. Pentru anul 2026, acestea ar putea ajunge la aproximativ 22%, comparativ cu nivelul actual, estimat la circa 4%.
Această creștere a marjelor indică o schimbare profundă a modului de funcționare a pieței după ieșirea din schema de plafonare, cu impact direct asupra prețului final plătit de consumatori.
Efect direct asupra TVA și încasărilor statului
Scumpirea gazelor nu se va reflecta doar în buzunarul consumatorilor, ci și în veniturile bugetare. TVA-ul aplicat facturilor este direct proporțional cu prețul final al gazului, astfel încât orice majorare de tarif generează automat o creștere a sumelor încasate de stat.
Potrivit calculelor AEI, o creștere de 32% a prețului final se traduce într-o majorare similară a TVA-ului plătit de consumatori, fără ca nivelul cotei de taxare să se modifice.
Cât vor plăti în plus românii, în funcție de locuință
Diferențele devin mai clare atunci când sunt transpuse în valori anuale concrete, în funcție de tipul locuinței și de consumul mediu.
Apartament cu 2 camere:
Preț plafonat – 0,31 lei/kWh: 4.650 lei/an
Preț minim ofertă – 0,32 lei/kWh: 4.800 lei/an
Preț maxim ofertă – 0,41 lei/kWh: 6.150 lei/an
În acest scenariu, creșterea anuală a facturilor poate varia între 150 și 1.500 de lei, în funcție de oferta aleasă.
Casă cu un consum ridicat:
Preț plafonat – 0,31 lei/kWh: 9.300 lei/an
Preț minim ofertă – 0,32 lei/kWh: 9.600 lei/an
Preț maxim ofertă – 0,41 lei/kWh: 12.300 lei/an
Pentru gospodăriile cu un consum mare, impactul financiar poate fi semnificativ, cu majorări anuale cuprinse între 300 și 3.000 de lei.
O schimbare de paradigmă, nu doar o scumpire
Reprezentanții Asociației Energia Inteligentă subliniază că situația nu trebuie privită exclusiv ca o scumpire a gazului natural, ci ca o schimbare de paradigmă a pieței, odată cu ieșirea din mecanismele de protecție aplicate în ultimii ani.
Potrivit AEI, eliminarea plafonării va repoziționa relația dintre furnizori și consumatori și va face ca alegerea ofertei să devină un factor decisiv în nivelul facturii finale.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





