Venitul minim de incluziune (VMI) în 2026. Cine poate beneficia și ce praguri trebuie respectate? Cetățenii nu primesc banii fără să depună cerere
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Bani
Venitul minim de incluziune (VMI) reprezintă în 2026 unul dintre principalele mecanisme de sprijin social din România, destinat persoanelor și familiilor aflate în dificultate financiară.
Sistemul este reglementat prin Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, iar în forma actuală include majorări recente stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 23/2026. Aceasta a actualizat atât pragurile de venit, cât și cuantumurile acordate, în contextul măsurilor de sprijin pentru categoriile vulnerabile.
Venitul minim de incluziune a fost majorat în 2026
Potrivit cadrului legal, nivelul venitului minim de incluziune se majorează anual, începând cu luna martie, cu rata medie a inflației din anul precedent, comunicată de Institutul Național de Statistică. În plus, în 2026 a fost aplicată o nouă majorare, inclusiv pentru componenta destinată familiilor cu copii, ceea ce marchează a doua creștere de la începutul anului, conform OUG nr. 23/2026.
„Venitul minim de incluziune pentru familia cu copii s-a majorat pentru a doua oară, de la începutul anului, printr-o Ordonanță de Urgență (OUG nr. 23/2026) care include măsuri de sprijin pentru mai multe categorii de persoane vulnerabile.
Totodată, potrivit legii, nivelul venitului minim de incluziune se majorează anual, începând cu luna martie, cu rata medie a inflației din anul precedent, comunicată de Institutul Național de Statistică”, informează Direcția de Asistență Socială.
Venitul minim de incluziune este destinat persoanelor singure și familiilor cu venituri reduse și are două componente principale: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familiile cu copii. Sprijinul se acordă la cerere și are rolul de a acoperi nevoile de bază ale traiului zilnic, dar și de a susține creșterea și educația copiilor din familii vulnerabile. Suma finală primită diferă în funcție de veniturile realizate și de componența familiei, iar cele două forme de sprijin se pot cumula.
Care sunt noile praguri de venit net prevăzute pentru VMI în 2026
În 2026, noile praguri de venit net ajustat prevăzute pentru VMI sunt de 998 lei pe membru de familie pentru solicitanții de ajutor de incluziune și pentru cei care solicită ajutor pentru familiile cu copii. Pentru ajutorul de incluziune, exclusiv, plafonul este de 393 lei pe membru de familie, cu excepția persoanelor singure de peste 65 de ani, pentru care nivelul maxim de venit este de 572 lei. Aceste limite stabilesc eligibilitatea pentru acordarea sprijinului și determină încadrarea în sistemul de protecție socială.
Cuantumul efectiv al sprijinului pentru familiile cu copii diferă în funcție de venitul net lunar ajustat și de numărul de copii din familie. Astfel, pentru familiile beneficiare de ajutor de incluziune sau pentru cele cu venituri de până la 366 de lei pe lună, sprijinul este de 186 lei pentru un copil, 372 lei pentru doi copii, 566 lei pentru trei copii și 741 lei pentru patru sau mai mulți copii. Pentru familiile cu venituri cuprinse între 367 și 930 de lei pe lună, cuantumurile sunt de 145 lei pentru un copil, 288 lei pentru doi copii, 431 lei pentru trei copii și 571 lei pentru patru sau mai mulți copii.

Sprijinul este mai ridicat în cazul familiilor monoparentale
În cazul familiilor monoparentale, sprijinul este mai ridicat, în funcție de aceleași praguri de venit. Astfel, pentru veniturile de până la 366 de lei pe lună, se acordă 227 lei pentru un copil, 451 lei pentru doi copii, 675 lei pentru trei copii și 900 lei pentru patru sau mai mulți copii. Pentru veniturile între 367 și 930 de lei, sumele sunt de 202 lei pentru un copil, 394 lei pentru doi copii, 593 lei pentru trei copii și 786 lei pentru patru sau mai mulți copii. Aceste diferențieri reflectă sprijinul suplimentar acordat familiilor monoparentale, considerate mai vulnerabile economic.
Majorările din 2026 se aplică începând cu veniturile aferente lunii aprilie, conform reglementărilor în vigoare. În același timp, legislația prevede și obligații pentru persoanele apte de muncă ce beneficiază de ajutor de incluziune. Acestea trebuie să presteze lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin agențiile de ocupare a forței de muncă, ca parte a condițiilor de acordare a sprijinului.
Datele arată că în anul 2025 venitul minim de incluziune a fost acordat unui număr mediu de aproximativ 360 de familii lunar, însumând în jur de 1.260 de beneficiari. În același timp, persoanele apte de muncă au efectuat peste 24.000 de ore de muncă în folosul comunității, contribuind la activități de interes local.
„În anul 2025, venitul minim de incluziune a fost acordat unui număr mediu de 360 de familii lunar, însumând aproximativ 1.260 beneficiari. Totodată, beneficiarii venitului minim au realizat 24.504 ore de muncă în folosul comunității, contribuind la activități de interes local”, subliniază autoritățile.
Sprijinul financiar se acordă pe bază de cerere depusă la primăria de domiciliu sau reședință
Sprijinul financiar se acordă pe bază de cerere depusă la primăria de domiciliu sau reședință, însoțită de documente justificative privind veniturile, componența familiei și bunurile deținute.
„Venitul minim de incluziune este destinat persoanelor singure și familiilor aflate în situații de dificultate și are două componente: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familiile cu copii. Sprijinul financiar se acordă la cerere, care trebuie însoțită de documente justificative privind veniturile realizate, componența familiei, bunurile deținute etc”, subliniază Direcția de Asistență Socială.
În ansamblu, venitul minim de incluziune rămâne în 2026 un instrument esențial de protecție socială, cu rol în reducerea sărăciei și sprijinirea familiilor vulnerabile, fiind adaptat periodic prin indexare și prin măsuri legislative care urmăresc corelarea cu evoluția costului vieții.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





