Vechimea pentru pensie. Crește contribuția la sistemul de pensii după 1 iulie. Cât achiți pentru un an

Sistemul de pensii din România va deveni mai costisitor pentru cei care vor să își completeze vechimea în muncă. De la 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, crește automat și suma necesară pentru cumpărarea unui an de stagiu de cotizare. Măsura îi vizează pe românii care nu îndeplinesc condițiile minime pentru pensionare și care vor să își completeze perioada de contributivitate la sistemul public de pensii.

Crește contribuția la sistemul de pensii după 1 iulie. Cât costă cumpărarea unui an de vechime în sistemul public

În sistemul public de pensii din România, condițiile pentru acordarea pensiei la limită de vârstă prevăd minimum 15 ani de contributivitate, în timp ce pentru pensionarea anticipată este necesar un stagiu de cotizare de cel puțin 35 de ani. În practică, numeroși români descoperă abia în momentul depunerii dosarului de pensie că nu au acumulat anii necesari pentru a îndeplini aceste cerințe.

Situația apare frecvent în cazul angajaților care au lucrat în perioade în care angajatorii nu au achitat contribuțiile către stat. Mulți dintre acești foști angajatori nu mai există, ceea ce face imposibilă recuperarea contribuțiilor lipsă. În aceste condiții, persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare au doar două opțiuni: fie așteaptă împlinirea vârstei standard, pentru care sunt necesari doar 15 ani de contributivitate, fie aleg să cumpere vechimea lipsă de la casa teritorială de pensii.

În prezent, sistemul public de pensii este finanțat în principal din contribuțiile salariaților. Aceștia plătesc către stat 25% din venitul brut sub formă de contribuție la pensie, iar din această sumă 4,75% este direcționată către fondurile de pensii private obligatorii, cunoscute drept Pilonul II.

Exemplele de contribuții arată nivelul ridicat al sumelor implicate. La un salariu brut de 20.000 de lei, echivalentul a aproximativ 11.600 de lei net, contribuția lunară pentru pensii este de 5.000 de lei. În cazul unui salariu brut de 10.000 de lei, adică aproximativ 5.800 de lei net, contribuția lunară la sistemul de pensii ajunge la 2.500 de lei.

Pentru salariul minim brut pe economie, care în prezent este de 4.050 de lei, contribuția la pensii este de 1.012,5 lei lunar, sumă rotunjită de Casa Națională de Pensii Publice la 1.013 lei. În aceste condiții, cumpărarea unui an de vechime costă în prezent 12.156 de lei.

Situația se va schimba însă de la 1 iulie, când salariul minim brut va crește la 4.325 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2.508,5 lei net. Contribuția lunară la sistemul public de pensii va urca la 1.081,5 lei, iar CNPP ar putea rotunji suma la 1.082 lei. Astfel, costul unui an de vechime cumpărat după această dată va ajunge la 12.984 de lei, echivalentul a peste cinci salarii minime nete pe economie.

Noua formulă de calcul a stagiului de cotizare pentru pensie

Începând cu 1 ianuarie 2026, modul de calcul al vechimii în muncă folosite pentru stabilirea pensiei a fost modificat radical. Noua legislație prevede că stagiul de cotizare va fi determinat în funcție de numărul de zile calendaristice, nu de zilele lucrătoare, așa cum se întâmpla până acum.

Schimbarea a fost necesară deoarece angajatorii raportează în declarațiile oficiale numărul de zile lucrătoare pentru care au plătit contribuțiile, în timp ce noua lege a pensiilor stabilește stagiul de cotizare raportat la zile calendaristice. Pentru a corecta această diferență, Casa Națională de Pensii Publice a emis un ordin care stabilește procedura tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice.

Documentul, publicat recent în Monitorul Oficial, introduce formulele matematice prin care aceste zile sunt convertite, astfel încât stagiul de cotizare să fie calculat corect pentru toți asigurații din sistemul public de pensii.

Pentru perioada aprilie 2001 – februarie 2003, suma zilelor lucrate într-o lună în condiții normale este determinată pe baza numărului de zile declarate de angajator sau angajatori, calculat în funcție de normă și de numărul de ore lucrate zilnic.

Nu sunt incluse zilele în care asiguratul a beneficiat de ajutor de șomaj, indemnizație de șomaj sau alocație de sprijin. Indicatorul Z_NN_T reprezintă totalul zilelor lucrate în condiții normale înscrise în declarația nominală de asigurare.

Pentru intervalul martie 2003 – iunie 2005, calculul se face diferit. Suma zilelor declarate de angajator se stabilește împărțind totalul orelor de lucru la norma specifică locului de muncă. Programul normal poate avea valori de 8, 7 sau 6 ore și este înscris în declarația nominală de asigurare. Rezultatul este apoi raportat la numărul de zile lucrate în condiții normale.

Orele de lucru sunt definite diferit în funcție de tipul contractului. În cazul contractelor de muncă cu normă întreagă, numărul de ore este egal cu norma stabilită. Pentru contractele cu timp parțial, se ia în calcul numărul de ore prevăzut în contractul individual de muncă și declarat oficial, care poate varia între una și șapte ore pe zi.

Începând cu iulie 2005, metoda de calcul a fost simplificată, iar suma zilelor lucrate într-o lună în condiții normale nu mai depinde de normă sau de numărul de ore lucrate zilnic. Indicatorul Z_NN_T reprezintă pur și simplu totalul zilelor declarate de angajator în condiții normale, fără zilele în care asiguratul a beneficiat de prestații de șomaj sau alte forme de sprijin.

În mod similar sunt calculate și alte categorii de zile relevante pentru sistemul de pensii: Z_SS_T pentru condiții speciale de muncă, Z_DD_T pentru condiții deosebite, Z_PP_T pentru prestații de asigurări sociale în condiții normale, Z_PPS_T pentru condiții speciale, Z_PPD_T pentru condiții deosebite, Z_SOM_T pentru perioadele cu indemnizație de șomaj și Z_PP_SOM_T pentru prestațiile declarate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și agențiile județene.

Ordinul stabilește totodată că numărul de zile lucrate nu poate depăși numărul total de zile lucrătoare dintr-o lună.

Un exemplu concret arată modul în care se face conversia. Dacă un angajat a lucrat 20 de zile într-o lună care are 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice, calculul stagiului de cotizare se face înmulțind cele 20 de zile lucrate cu numărul de zile calendaristice, 30, iar rezultatul se împarte la cele 22 de zile lucrătoare. Astfel rezultă un stagiu de cotizare de 27,27 zile calendaristice.

Pentru salariații care au lucrat pe tot parcursul anului fără întreruperi, în afara concediului de odihnă, numărul de zile lucrate va coincide cu numărul zilelor calendaristice, ceea ce înseamnă un stagiu complet de cotizare pentru pensie.

În schimb, pentru angajații care au avut contracte cu jumătate de normă, perioade de întrerupere sau mai multe locuri de muncă simultan, stagiul de cotizare se calculează proporțional pentru fiecare zi lucrată, fără a depăși însă numărul total de zile lucrătoare din luna sau anul respectiv.