Proiectul bugetului pentru 2026 indică premise mai realiste, consideră Cristian Păun, profesor de economie
Draftul bugetului de stat pentru 2026 arată modul în care ar urma să fie împărțiți banii între principalele ministere și programe guvernamentale. Proiectul este încă în lucru, iar forma finală ar urma să fie trimisă în Parlament la finalul săptămânii viitoare, după noi discuții în coaliția de guvernare. Profesorul de economie Cristian Păun a declarat pentru Digi24 că actuala construcție bugetară pornește de la premise mult mai realiste decât cele utilizate în ultimii doi sau trei ani, atât în ceea ce privește estimările de creștere economică, cât și în privința veniturilor prognozate la bugetul de stat.
El a explicat că, per ansamblu, bugetul se bazează pe ipoteze mai prudente și mai apropiate de realitate comparativ cu exercițiile bugetare precedente.
Potrivit economistului, există și o preocupare mai accentuată pentru menținerea deficitului sub control și pentru limitarea cheltuielilor care nu sunt direct legate de investiții.
Acesta a apreciat că bugetul poate fi considerat mai realist decât cele din anii trecuți, chiar dacă nu poate fi catalogat drept extrem de realist, subliniind că se observă o grijă de a tempera cât mai mult cheltuielile, în special pe acelea care nu au legătură directă cu investițiile sau cu cofinanțarea fondurilor europene.
„În primul și în primul rând, trebuie spus că, per total, bugetul pleacă de la niște premise mult mai realiste decât ce s-a făcut în trecut, în ultimii doi-trei ani. Atât pe partea de creștere economică, cât și pe partea de încasări la bugetul statului.
Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani.
Există o grijă pentru a tempera cât se poate de mult cheltuielile și, de preferat, acele cheltuieli care nu au legătură directă cu investițiile sau cu cofinanțarea fondurilor europene”, a declarat Cristian Păun.
Reduceri la Educație și majorări la Apărare în proiectul analizat
Draftul bugetului pentru 2026 indică și modificări ale alocărilor bugetare pentru unele ministere. În cazul Ministerului Educației, reducerea bugetului ar fi legată în principal de diminuarea cheltuielilor de personal.
Cristian Păun a explicat că alocarea mai mică pentru Educație vine pe fondul acceptării unei reduceri de 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. În opinia sa, această decizie a fost luată în calcul în construcția bugetului și a contribuit la scăderea sumelor prevăzute pentru acest domeniu.
„Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. De aici a venit această reducere și cu siguranță a fost luată în considerare în construcția bugetului”, spune afirmă prof. Păun.
În schimb, creșterea bugetului pentru Apărare ar putea avea legătură cu investiții și proiecte europene din domeniul militar.
Profesorul de economie și-a exprimat speranța că majorarea fondurilor este determinată în principal de necesitatea cofinanțării unor proiecte care urmează să înceapă prin programe europene dedicate creșterii capacităților de apărare și investițiilor în industria de profil.
„Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a punctat Cristian Păun.
Presiunea tot mai mare a sistemului public de pensii după 2030
Una dintre cele mai consistente cheltuieli rămâne sistemul public de pensii, iar profesorul de economie Cristian Păun a avertizat că, pe termen mediu, acesta va deveni din ce în ce mai dificil de susținut. El a arătat că, după anul 2030, când generația decrețeilor va începe să iasă la pensie, Pilonul 1 va deveni treptat greu de finanțat și de menținut în actuala formulă.
Situația este agravată, în opinia sa, de scăderea populației active și de migrația forței de muncă. Economistul a explicat că generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puține și puternic afectate de fenomenul migrației, iar creșterea speranței de viață în România înseamnă că pensiile trebuie plătite pentru perioade mai lungi de timp.
„Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii. Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut.
Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați de migrație. În plus, se trăiește mai mult în România, ceea ce înseamnă că pensiile trebuie plătite pentru o perioadă mai lungă”, a spus profesorul.
Cristian Păun a mai susținut că România a ratat în trecut o reformă importantă care ar fi putut echilibra sistemul, menționând că ar fi fost util ca pensia fiecărui român să fie formată în proporții egale din Pilonul 1, Pilonul 2 și Pilonul 3. În prezent, însă, ponderea Pilonului 1 rămâne foarte mare.
În final, economistul a avertizat că, în câțiva ani, pensia de stat riscă să devină nesustenabilă în lipsa unor resurse suficiente, iar menținerea ei ar putea presupune fie dezechilibrarea gravă a bugetului, fie creșteri semnificative de taxe.
„Ar fi fost bine ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3. Din păcate, avem în continuare o pondere foarte mare a Pilonului 1. (…)
Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă, pentru că nu vom avea resurse suficiente pentru a o susține fără să aruncăm în aer bugetul sau să creștem foarte mult taxele”, a încheiat Cristian Păun.
