Alexandru Nazare: Recesiunea tehnică este un pas necesar
La dezbaterea organizată împreună cu Banca Mondială, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit despre necesitatea unei tranziții de la un model economic bazat pe consum și deficite la unul centrat pe investiții și competitivitate.
Acesta a arătat că, deși România a înregistrat în ultimele două decenii o convergență „remarcabilă a veniturilor, susținută de UE”, progresul a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice și diferențe regionale semnificative.
„Din ’90 încoace, doar 34 de țări cu venituri medii au reușit tranziția către economii cu venituri ridicate, reprezentând mai puțin de 250 de milioane de oameni. Trecerea de la categoria de venit mediu la ridicat nu e nici automată, nici garantată”, a spus Alexandru Nazare.
Recesiunea tehnică, parte a corecției
Ministrul a admis că ritmul scăzut de creștere economică din 2025 și intrarea în recesiune tehnică au generat semne de întrebare, însă a subliniat că actuala situație trebuie privită în contextul unei ajustări asumate.
„Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, este consecința anticipată și chiar necesară pe alocuri a unei schimbări deliberate de paradigmă”.
El a explicat că modelul de dezvoltare din ultimii ani a fost alimentat excesiv de consum și de deficite fiscale și externe în creștere.
„Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, suplimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând fundamentele economice. Am ales să corectăm, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție (…) Efortul de implementare consolidat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria postaderare a României. Practic, la sfârșitul anului 2025 deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ținta de 8,4.
Am redus cheltuielile de personal cu 0,6 din PIB, protejând investițiile publice. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu”, a precizat Alexandru Nazare.
Oana Gheorghiu: Competitivitatea nu mai este opțională
La eveniment a participat și vicepremierul Oana Gheorghiu, care a pus accent pe nevoia de competitivitate și reformă structurală.
„Dacă vrem să evităm stagnarea la nivelul convergenței reale, adică capcana venitului mediu, trebuie să facem o schimbare bazată pe competitivitate, inovare, care nu mai este opțională. Competitivitatea nu se referă doar la inovare și tehnologie, necesită și disciplină economică, necesită instituții care funcționează și companii, inclusiv de stat, care au rezultate”, a declarat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a subliniat că reforma întreprinderilor de stat reprezintă un element-cheie al noii strategii economice.
„Reformarea întreprinderilor de stat este o parte esențială care vine cu schimbarea modelului economic”, iar „guvernanța reală, selectarea transparentă a directorilor și disciplina financiară nu sunt detalii tehnice”.
În plus, aceasta a evidențiat rolul capitalului uman și al meritocrației în tranzițiile economice de succes.
„Tranzițiile de succes sunt dinamice, presupun crearea de noi activități și companii care înlocuiesc ce nu mai e viabil, adaptându-se astfel încât să ne folosim la maximum resursele, inclusiv talentul și energia. Talentul reprezintă resursa cea mai rară. Țările care au trecut de la venituri medii la mari au mai multe caracteristici în comun. Au protejat antreprenorialul, întreprinderile libere, au protejat performanța, au dezvoltat capitalul uman, au oferit recompense pe baza meritelor”, a adăugat ea.
Pachet de relansare economică de 5 miliarde de euro
În cadrul evenimentului, ministrul Finanțelor a prezentat și un nou instrument destinat atragerii investițiilor strategice de mari dimensiuni.
„Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și, acolo unde este oportun, participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale.
Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare.”
Potrivit oficialilor, schimbarea modelului economic are ca obiectiv consolidarea sustenabilității pe termen lung și depășirea riscului de blocare în „capcana venitului mediu”, printr-o strategie axată pe investiții, competitivitate și disciplină fiscală
