Val de nemulțumiri printre românii repatriați din Orientul Mijlociu. Drumul spre casă a fost plătit din buzunarul propriu

Românii blocați în Orientul Mijlociu se întorc acasă plătind singuri zborurile și reclamând lipsa sprijinului autorităților. Nemulțumirile au izbucnit pe aeroport și s-au extins pe rețele sociale. În această seară, patru avioane cu români din Israel și Dubai vor ajunge la București.

Românii repatriați din Orientul Mijlociu acuză că au plătit din propriul buzunar întoarcerea în țară și reclamă lipsa sprijinului autorităților

Un val de nemulțumiri a izbucnit în rândul românilor repatriați din Orientul Mijlociu, după ce mai mulți dintre aceștia au susținut că au fost nevoiți să își plătească singuri întoarcerea în țară. Revolta a început chiar în aeroport și s-a extins rapid pe rețelele sociale, unde oamenii au relatat experiențele prin care au trecut.

În această seară, alte patru aeronave urmează să ajungă la București, aducând în țară români evacuați din Israel și Dubai.

Unii dintre cei repatriați au povestit pentru „Digi24” că au rămas blocați după închiderea spațiului aerian, moment în care agenția de turism cu care aveau contract le-ar fi oferit temporar cazare și masă. Potrivit acestora, sprijinul ar fi fost asigurat doar pentru o zi, după care grupul ar fi fost transportat cu autocarul până la Cairo, de unde și-ar fi cumpărat singuri biletele de avion spre România.

Mai mulți pasageri au afirmat că autoritățile române nu s-ar fi implicat suficient în gestionarea situației. O femeie a declarat că a trecut prin momente extrem de dificile, spunând că a suferit un atac de panică și că sprijinul concret ar fi venit mai ales din partea ghidului de grup, care s-ar fi ocupat de hrană și organizare.

Alți români au relatat că au fost redirecționați către Egipt, de unde au fost îmbarcați ulterior într-un avion spre casă, susținând că transportul s-ar fi desfășurat în condiții liniștite și sub control, alături de cetățeni de alte naționalități.

Un tată care călătorea împreună cu fetița sa de cinci ani a spus că situația a fost dificilă și obositoare, afirmând că familia nu ar fi primit ajutor financiar din partea autorităților și că toate costurile — inclusiv biletele de avion și taxele de ieșire din Israel — au fost suportate personal.

Mai multe persoane au acuzat că au achitat integral transportul, cazarea și alte cheltuieli, contrar informațiilor potrivit cărora repatrierea ar fi fost organizată pe cheltuiala statului român. Unii dintre repatriați au calificat experiența drept epuizantă și greu de explicat, afirmând că nu s-ar fi ținut cont de prezența copiilor sau a persoanelor vârstnice.

Au existat însă și voci care au descris experiența ca fiind bine gestionată, spunând că organizatorii din țară s-ar fi ocupat de nevoile lor.

Alți pasageri au contestat ideea unor curse speciale finanțate de stat, susținând că li s-ar fi cerut plata integrală a biletelor pentru a putea reveni în România.

Nemulțumirile au vizat și comunicarea cu autoritățile diplomatice. O femeie a declarat că ar fi încercat în repetate rânduri să contacteze ambasada și consulatul, fără a primi răspuns timp de mai multe zile, precizând că primul apel din partea reprezentanților diplomatici ar fi venit abia după trei zile.

Autoritățile nu au oferit, până la această oră, un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile formulate de o parte dintre românii repatriați.

Bărbat: – La un moment dat am fost anunțați că s-a închis spațiul aerian și nu aveam cum să plecăm. Agenția cu care am avut contract ne-a pus la dispoziție cazare, masă, câte zile e nevoie.

Bărbat: – O zi, până a doua zi. Noi am plecat tot cu autocarul agenției la Cairo. De la Cairo ne-am plătit noi biletele și am venit în țară.

Femeie: – Autoritățile române nu s-au implicat absolut deloc. Am făcut atac de panică, am plâns. Mâncare am avut pentru că s-a ocupat ghidul nostru.

Femeie: – Nu pot să vă explic. Nu pot să vă explic. Să nu treacă nimeni prin ce am trecut noi.

Femeie: – Păi, ne-au ajutat. Ne-au trimis, nu în Cipru, în Egipt, în Cairo. De acolo ne-au dat avion și am venit acasă. N-au fost doar români. Au fost ucraineni, mă rog, nu știm noi ce erau, dar totul ok, totul liniștit, totul sub control.

Bărbat: – Nu ne-au ajutat cu absolut nimic autoritățile. A venit de la ambasadă cineva, dar în rest noi ne-am plătit toate astea. Am plătit bilet la TAROM 320 de euro, ne-a costat 90 de dolari să ieșim din Israel spre Egipt, și asta a fost, da.

Femeie: – Greu. Nu am primit ajutor cum s-a spus, din partea autorităților. Am venit pe banii noștri, avem dovada. Am plătit avionul, am plătit cazarea, am plătit totul. Am venit pe banii noștri, nu pe banii statului român. A fost greu, dar important e că am venit în România.

Femeie: – Așa ceva, inexplicabil. Nu a contat că au fost copii cu noi, ca au fost bătrâni. Epuizant, domnilor. Ceva de necrezut!

Bărbat: – Chiar a fost bine. Cei din țară s-au ocupat de tot ce am avut nevoie.

Bărbat: – Minciuni. N-au platit nimic. Ne-au și spus cei de la TAROM: vreți să vă întoarceți, virați banii în cont. Nicio specială. Specială că am plătit-o noi. Nu e nicio specială de la guvernul… Minciuni.

Femeie: – Am sunat de peste 100 de ori la ambasadă, la consul. Peste tot nimeni nu răspunde. Azi e prima oară după 3 zile când ne-a sunat cineva de la ambasada României, din Romania.

Statul român organizează zboruri asistate pentru românii blocați în Israel și Dubai, însă pasagerii sunt obligați să își plătească biletele

Se pune tot mai des întrebarea dacă România ar trebui sau nu să plătească din bani publici repatrierea românilor rămași blocați pe aeroporturile din Orientul Mijlociu. Discuția a apărut după ce mai mulți români întorși în țară s-au declarat nemulțumiți și au spus că au fost nevoiți să își plătească singuri drumul spre casă. Revolta a început încă din aeroport și s-a mutat rapid pe rețelele sociale, unde au apărut numeroase critici la adresa autorităților.

În această seară sunt așteptate la București patru avioane cu români veniți din Israel și Dubai. În jurul orei 20:00 a aterizat deja o aeronavă din Israel, iar evacuarea s-a făcut, la fel ca în zilele trecute, prin Egipt. Alte două avioane TAROM au ajuns anterior din Cairo pe aeroportul Otopeni, iar până la finalul serii este așteptată încă o cursă cu români care au fost blocați în Israel. Și românii aflați în Dubai revin treptat acasă, mulți dintre ei bucuroși că au reușit să plece din zonele unde rămăseseră blocați.

Situația s-a schimbat însă după aterizare. O parte dintre pasageri au spus că nu sunt mulțumiți pentru că zborurile nu au fost plătite de statul român. Mulți au susținut că au achitat biletele din propriul buzunar, deși se așteptau la o repatriere suportată financiar de autorități.

Autoritățile explică faptul că există două tipuri diferite de repatriere: zboruri asistate și evacuări. În cazul zborurilor asistate, statul român organizează transportul, ține evidența persoanelor și facilitează îmbarcarea, dar pasagerii își plătesc biletul de avion. Așa s-a întâmplat și cu aeronavele TAROM care au ajuns la București. În aceste avioane au urcat atât oameni care nu aveau deloc bilet de întoarcere, cât și persoane care aveau bilete la alte companii, dar au preferat să plătească suplimentar pentru a ajunge mai repede în România, fără să mai aștepte reprogramarea curselor.

Pentru românii din Dubai situația este diferită. Acolo vorbim mai ales despre zboruri reprogramate, adică pasageri care aveau deja bilete cumpărate și au așteptat reluarea curselor către București.

Între timp, dezbaterea s-a mutat în mediul online, unde apar tot mai multe reproșuri la adresa statului. Unii spun că, dacă taxele și impozitele au crescut, autoritățile ar trebui să aibă bani pentru a-și aduce cetățenii acasă. Alții compară situația cu sprijinul oferit refugiaților din Ucraina și susțin că românii blocați în străinătate ar fi trebuit aduși în țară în regim de forță majoră.

Evacuările propriu-zise sunt însă altceva. Acestea se aplică atunci când oamenii nu au bilete și nu există deloc zboruri comerciale disponibile. În astfel de situații pot fi folosite și avioane militare, dar capacitatea lor este limitată. De exemplu, un avion militar Spartan poate transporta aproximativ 30–40 de persoane, cu tot cu bagaje. În Dubai, unde aproximativ 3.000 de români au cerut repatrierea, astfel de aeronave nu ar putea rezolva rapid situația. În plus, avioanele militare nu pot opera pe aeroporturi comerciale în aceleași condiții ca aeronavele civile de linie.

Modelul folosit nu este specific doar României. Țări precum Germania sau Franța organizează zboruri de repatriere, însă pasagerii plătesc prețul standard al unui bilet de avion, iar diferența este acoperită din fonduri publice sau din fonduri de urgență ale Uniunii Europene. Chiar și în cazul zborurilor militare, pasagerii contribuie financiar la costul transportului.