Va fi cea mai grea iarnă. Un vortex polar aduce zăpadă și ger. Ce anunță specialiștii pentru iarna 2025 – 2026

Un fenomen atmosferic rar, prognozat pentru următoarele săptămâni, indică o modificare semnificativă a circulației aerului la nivel planetar. O încălzire stratosferică timpurie ar putea duce la slăbirea vortexului polar, influențând vremea din emisfera nordică. Specialiștii estimează că iarna 2025 – 2026 va fi caracterizată de temperaturi scăzute și ninsori abundente în Statele Unite, Canada și o parte din Europa, inclusiv în regiunile centrale și nordice.

Fenomenul atmosferic care ar putea schimba dinamica iernii 2025 – 2026

Conform analizelor meteorologice recente, un proces de încălzire stratosferică timpurie este deja vizibil în prognozele pentru următoarele săptămâni. Acest tip de fenomen are potențialul de a destabiliza vortexul polar, sistemul care menține aerul rece concentrat în regiunile arctice.

Potrivit site-ului specializat severe-weather.eu, încetinirea semnificativă a vortexului polar ar putea modifica circulația atmosferică pe scară largă. Efectele imediate ar include un transfer al maselor de aer rece spre latitudini mai joase, fapt ce ar duce la o iarnă mai aspră în America de Nord și Europa.

„Legat de prognoza privind ninsorile pentru prima jumătate a lunii decembrie, se poate observa o bună distribuție a căderilor totale de zăpadă din sudul Canadei către nordul, vestul și nord-estul Statelor Unite, cu o posibilă răspândire și asupra Câmpiilor și estului. Aceasta este, desigur, o medie de ansamblu, așa că ceea ce contează nu sunt cifrele reale, ci acoperirea generală.

Deasupra Europei, observăm în prezent indicii pentru o anomalie a aerului rece deasupra părților nordice și centrale, precum și deasupra Regatului Unit. Acest lucru se datorează zonei de joasă presiune situate deasupra nordului/nord-estului, care permite un flux nordic către continent”, explică specialiștii.

Încălzirea stratosferică bruscă (SSW) presupune o creștere rapidă a temperaturii și a presiunii în stratul superior al atmosferei. Acest dezechilibru determină o perturbare majoră a circulației aerului și poate duce chiar la colapsul temporar al vortexului polar, modificând radical distribuția temperaturilor în emisfera nordică.

Cum se formează și de ce contează vortexul polar

Vortexul polar reprezintă o structură atmosferică de mari dimensiuni, formată din mase de aer rece care se rotesc în jurul Polului Nord sau Polului Sud. Acest sistem are forma unui ciclon și se dezvoltă în stratosferă și troposferă, regiunile superioare ale atmosferei Pământului.

Mișcarea acestui aer rece este menținută de diferențele de temperatură și presiune dintre zonele polare și latitudinile mai joase. Din aceste contraste termice se formează curenții jet, benzi puternice de vânt care contribuie la stabilitatea vortexului.

În timpul iernii, când diferențele de temperatură sunt maxime, vortexul polar devine mai intens, păstrând aerul rece concentrat în apropierea Polului Nord.

Totuși, când vortexul se slăbește sau se fragmentează, masele de aer arctic pot coborî spre sud, afectând regiuni întinse din America de Nord, Europa și Asia. Acest fenomen provoacă adesea valuri de frig, ninsori masive și condiții de iarnă severă în zone care, de obicei, au temperaturi moderate.

Prin urmare, stabilitatea vortexului polar este esențială pentru echilibrul climatic global. Meteorologii îl monitorizează constant pentru a anticipa episoadele de frig extrem sau variațiile bruște de temperatură ce pot afecta activitățile economice și transporturile.

Efectele posibile asupra vremii din România

Vortexul polar are o influență directă asupra iernilor din România. În anii în care sistemul este stabil, aerul rece rămâne concentrat în regiunile arctice, iar țara noastră beneficiază de ierni mai blânde, cu temperaturi peste medie și episoade scurte de ninsoare.

În schimb, atunci când vortexul polar este perturbat, masele de aer rece se pot deplasa către Europa Centrală și de Est, generând valuri de frig și ninsori consistente. România resimte aceste efecte prin scăderi bruște de temperatură, episoade de viscol și strat gros de zăpadă. Fenomenul apare frecvent la trecerea dintre toamnă și iarnă sau la finalul sezonului rece, când structura vortexului devine instabilă.

Specialiștii menționează că modificările climatice globale pot accentua astfel de episoade, făcând iernile mai imprevizibile. Variabilitatea vortexului polar, influențată de încălzirea globală, conduce la alternanțe mai rapide între perioadele de frig extrem și cele cu temperaturi neobișnuit de ridicate.

Ierni istorice și recorduri de zăpadă în România

România a cunoscut de-a lungul timpului ierni memorabile, marcate de viscole puternice și cantități record de zăpadă. Cea mai severă iarnă din secolul trecut a fost cea din 1953–1954, cunoscută sub denumirea de „Marele Viscol”. În acel interval, la stația meteo din Călărași a fost măsurat un strat de zăpadă de 173 cm, iar în unele zone din sud-estul țării troienele au atins chiar și 7 metri.

Capitala a fost printre cele mai afectate regiuni. În București, vântul a bătut cu viteze de peste 120 km/h, formând nămeți care au blocat transportul public și au impus intervenția armatei pentru degajarea drumurilor. Activitățile cotidiene au fost paralizate, iar multe localități au rămas izolate zile întregi.

Alte valori ridicate au fost înregistrate în acea perioadă la Turnu Măgurele (150 cm), Cernavodă (138 cm) și Iași (135 cm). Deși există mențiuni istorice despre o ninsoare de 250 cm la Roman, în anul 1892, viscolul din 1954 rămâne cel mai bine documentat episod de iarnă extremă din România.

Acea iarnă a reprezentat un moment de referință pentru meteorologie, demonstrând modul în care fenomenele atmosferice globale, precum perturbarea vortexului polar, pot influența direct clima unei țări și pot genera efecte majore asupra infrastructurii și vieții cotidiene.