E nevoie de scăderea impozitării asupra salariilor. Claudiu Năsui: De 1 Mai le doresc tuturor românilor să-și păstreze mai mulți bani din rodul muncii lor

Deputatul USR Claudiu Năsui acuză că statul român taxează excesiv munca, susținând că acest lucru reduce veniturile nete și contribuie la sărăcie, motiv pentru care propune scăderea impozitării asupra salariilor.

Claudiu Năsui acuză statul român că taxează excesiv munca și susține reducerea impozitării pentru creșterea veniturilor nete ale românilor

Deputatul USR Claudiu Năsui a transmis prin intermediul contului său de Facebook un mesaj cu ocazia zilei de 1 Mai în care a afirmat că își dorește ca românii să poată păstra o parte mai mare din veniturile obținute din muncă și a susținut că statul român taxează excesiv forța de muncă.

În opinia sa, nivelul real al taxării este mult mai ridicat decât cel perceput, susținând că din fiecare 100 de lei câștigați prin muncă, aproximativ 55 de lei ajung la stat, dacă sunt incluse și taxele indirecte precum TVA și accizele. Năsui a adăugat că România se numără printre țările cu cea mai ridicată taxare a muncii din Uniunea Europeană, iar în cazul salariilor mici s-ar situa chiar pe primul loc.

În același context, deputatul USR a afirmat că România înregistrează și cea mai mare rată a sărăciei în muncă din Uniunea Europeană, explicând că există numeroși angajați care, deși lucrează, se află în continuare în sărăcie sau în risc de sărăcie. El a pus aceste probleme pe seama nivelului ridicat de taxare, despre care a spus că generează salarii nete reduse, o putere de cumpărare scăzută, depopularea zonelor rurale și migrația masivă a forței de muncă în străinătate. Totodată, Năsui a subliniat că există persoane care muncesc mult, dar rămân în sărăcie.

Deputatul USR a respins ideea că aceste situații ar fi cauzate de lipsa de muncă sau de implicare a românilor, afirmând că problema ar fi, de fapt, supraimpozitarea și modul în care statul gestionează resursele colectate.

În ceea ce privește soluțiile, acesta a susținut că reducerea taxării muncii ar fi esențială, propunând eliminarea taxelor pentru veniturile echivalente salariului minim. În opinia sa, statul ar trebui să renunțe la creșterea taxelor și la finanțarea unor cheltuieli considerate ineficiente, precum scheme pentru companii mari, pensii speciale sau noi structuri de stat, și să lase mai mulți bani la dispoziția cetățenilor care muncesc.

„De 1 mai le doresc tuturor românilor să-și păstreze mai mulți bani din rodul muncii lor.

Haideți să spunem adevărul dur: statul taxează excesiv munca în România.

Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei, după ce includem și TVA și accize.

Avem una dintre cele mai mari taxări ale muncii din Uniunea Europeană. Pe salariile mici suntem pe locul întâi.

Și în același timp avem cea mai mare rată a sărăciei în muncă din Uniunea Europeană. Adică oameni care deși muncesc, tot sunt în sărăcie sau risc de sărăcie conform normelor europene.

Rezultatul taxării excesive a muncii?
– Salarii nete mici.
– Putere de cumpărare scăzută.
– Sate deșertificate.
– Milioane de români plecați la muncă în alte țări.
– Oameni care muncesc mult, dar rămân în sărăcie.

Toate acestea nu sunt vina românilor.

Românii nu sunt leneși. Sunt supra-taxați de un stat care le ia foarte mult din munca lor și care cheltuie pe te-miri-ce.
Soluția e simplă și clară: scăderea taxării muncii.

Zero taxe pe echivalentul salariului minim este cel mai bun mod de a reduce taxarea muncii. Pentru mai multe detalii, link în comentarii.

Decât să tot crească taxele și să finanțeze tot felul de scheme pentru mari corporații, pensii speciale din ce în ce mai mari (cresc și anul acesta), sinecuri și noi companii de stat (anul acesta statul finanțează masiv o nouă bancă de stat), mai bine reduce taxele pentru toată lumea și lasă bani celor care muncesc”, este mesajul lui Năsui.

OCDE: Sarcina fiscală a crescut în majoritatea țărilor și a ajuns la 35,1% pentru lucrătorii singuri cu salariu mediu

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat săptămâna trecută raportul „Impozitarea salariilor 2026”, în care analizează evoluțiile recente ale sarcinii fiscale asupra veniturilor din muncă, precum și gradul de progresivitate legală a sistemelor de impozitare din statele membre.

Potrivit documentului, în cazul unui lucrător singur care câștigă salariul mediu, sarcina fiscală a crescut în 24 de țări, a scăzut în 11 și a rămas neschimbată în trei în 2025 față de anul precedent. La nivel mediu în cadrul OECD, aceasta a urcat ușor, cu 0,15 puncte procentuale, ajungând la 35,1%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Regatul Unit, unde sarcina fiscală a avansat cu 2,45 puncte procentuale, pe fondul majorării contribuțiilor sociale ale angajatorilor și al fenomenului de „rezistență fiscală”, prin care impozitarea efectivă crește automat atunci când pragurile fiscale nu sunt ajustate la inflație.

Majorări de peste un punct procentual au fost consemnate și în Estonia, Germania și Israel. În Estonia, creșterea a fost determinată de majorarea cotei impozitului pe venit de la 20% la 22%, în timp ce în Germania și Israel presiunea fiscală mai ridicată a fost rezultatul unor contribuții sociale mai mari, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, dar și al aceluiași fenomen de rezistență fiscală.

În schimb, scăderi semnificative ale sarcinii fiscale au fost observate în Italia, Letonia și Australia, unde reducerea a depășit un punct procentual. În Italia și Letonia, diminuarea a fost susținută de extinderea scutirilor fiscale pentru persoanele cu venituri medii, în timp ce în Australia aceasta a fost determinată în principal de o reformă a grilei de impozitare, care a redus cotele legale de impozitare. Per ansamblu, însă, pentru celelalte tipuri de gospodării analizate, sarcina fiscală medie la nivelul OECD a crescut în 2025.

Cea mai accentuată creștere a fost înregistrată în cazul părintelui singur cu doi copii și un venit de 67% din salariul mediu. Pentru această categorie, sarcina fiscală a crescut în medie cu 0,52 puncte procentuale, până la 16,3%, fiind în creștere în 22 de țări. Cele mai mari majorări au fost consemnate în Slovenia, Republica Slovacă și Regatul Unit, ca urmare a unei combinații de factori, inclusiv contribuții sociale mai ridicate și reducerea unor beneficii sau scutiri fiscale. În schimb, cele mai importante scăderi au fost observate în Luxemburg, Lituania, Danemarca, Irlanda și Letonia, pe fondul unor cote mai mici ale impozitului pe venit și al unor beneficii mai consistente pentru familiile cu copii.

În cazul unui cuplu cu un singur venit și doi copii, la nivelul salariului mediu, sarcina fiscală a crescut în 22 de țări și a scăzut în 15. Media OECD a înregistrat o creștere de 0,46 puncte procentuale, până la 26,2%, aceasta fiind a doua cea mai mare majorare dintre tipurile de gospodării analizate. Totodată, diferența dintre sarcina fiscală pentru acest tip de familie și cea a unui lucrător singur fără copii s-a redus la 8,9 puncte procentuale, semnalând o diminuare a avantajului fiscal de care beneficiază gospodăriile cu copii.

Raportul include și o analiză dedicată progresivității legale a impozitării salariilor, bazată pe un indicator introdus în ediția din 2013 a studiului. Aceasta arată că, în majoritatea statelor OECD, sistemele de impozitare sunt mai progresive în cazul gospodăriilor cu venituri mai mici și cu copii, datorită impactului scutirilor fiscale și al transferurilor de numerar, care reduc presiunea fiscală asupra acestor categorii.