Argentina crește, România scade. Claudiu Năsui (USR): Ce a făcut Javier Milei versus ce a făcut Guvernul României?

Deputatul USR Claudiu Năsui a comparat politicile economice din România cu cele ale Argentinei conduse de Javier Milei, argumentând că reformele fiscale și reducerea cheltuielilor explică diferențele privind sărăcia și performanța economică.

De ce România scade, în timp ce Argentina crește? Explicația USR

Deputatul USR Claudiu Năsui a făcut, pe Facebook, o comparație între evoluția economică a Argentinei și cea a României, atribuind diferențele dintre cele două state unor politici economice diferite. Acesta a afirmat că Argentina, condusă de președintele Javier Milei, ar fi înregistrat o scădere semnificativă a ratei sărăciei în perioada de după preluarea mandatului, pe fondul unor reforme economice pe care le descrie ca fiind axate pe reducerea cheltuielilor publice, scăderea deficitului și accelerarea privatizărilor.

În același timp, deputatul USR a susținut că România ar fi urmat o direcție opusă, caracterizată prin majorări repetate de taxe, creșterea cheltuielilor bugetare și extinderea intervenției statului în economie, inclusiv prin noi scheme de sprijin și menținerea sau extinderea companiilor de stat.

Năsui a afirmat că, în opinia sa, diferențele de politică economică s-ar reflecta în evoluția indicatorilor fiscali și sociali, susținând că Argentina ar fi reușit reducerea deficitului bugetar prin tăieri de cheltuieli, în timp ce România ar fi înregistrat o ameliorare mai modestă a deficitului, pe fondul creșterii fiscalității.

Totodată, Năsui a criticat măsuri administrative din România, precum creșterea capitalului social minim pentru firme, pe care le-a interpretat ca fiind bariere în calea antreprenoriatului, și a susținut că astfel de politici ar contrasta cu direcția de debirocratizare pe care o atribuie administrației Milei.

Deputatul USR a apreciat că diferențele dintre cele două țări ar reflecta, în opinia sa, efectele unor modele economice opuse, considerând că politicile de tip liberal-libertarian ar reprezenta o soluție pentru reducerea sărăciei și stimularea creșterii economice.

„De ce Argentina crește și taie din sărăcie, pe când România scade și se adâncește sărăcia?

Graficul de mai jos arată probabil cea mai importantă statistică economică. Mai importantă decât PIB-ul. Mai importantă decât dobânda. Este evoluția ratei sărăciei în Argentina.

Milei a ajuns la putere în decembrie 2023.

Atunci peste 100 de „mari economiști” ai lumii, în frunte cu Thomas Piketty, au scris o scrisoare deschisă poporului Argentinian în care îi spuneau că va fi prăpăd dacă îl aleg pe Javier Milei.

Argentinienii l-au ales. Iar el, contrar politicienilor din România, chiar a făcut reforme. Nu doar a vorbit despre asta. Iar sărăcia, indicatorul pe care îl vedeți mai jos, a scăzut de la 42% cât era la început, la 28%. În doar doi ani.

Milioane de argentinieni au fost scoși din sărăcie în doar doi ani. Ați crede că „marii economiști” s-ar uita mai atent la ce s-a întâmplat. Dar nu. Persistă în a recomanda mereu mai mult socialism.

Ce a făcut Javier Milei versus ce a făcut guvernul României? Haideți să ne uităm mai atent.

1) Milei nu a crescut taxele. Deși și lui „marii economiști” îi spuneau că „trebuie”. Guvernul în România a crescut masiv taxele, a 5-a oară în ultimii 3 ani.

2) Milei a tăiat cheltuielile. Și nu cu puțin. A început de sus în jos. Echivalentul PNDL-ului lor, l-a tăiat din prima cu 98%. Adică l-a dus aproape la zero. Guvernul român a continuat creșterea cheltuielilor. În bugetul pe anul 2026, guvernul a propus creșterea cheltuielilor cu încă 55 de miliarde de lei. Același guvern anunță noi scheme mari de miliarde. Parlamentul tocmai a mai trecut noi scheme de ajutor de stat (toate partidele au votat pentru). Iar a 3-a lege a salarizării unitare crește din nou salariile la stat cu încă 8 miliarde de lei. Deci nu scade nicio cheltuială la stat. Scad doar veniturile dumneavoastră ca să crească în continuare statul.

3) În final Milei a tăiat deficitul în Argentina de la -5.2% la +0.2%. Adică l-a dus pe excedent. Totul într-un singur an. Fără creșteri de taxe. Numai prin scăderi de cheltuieli. În România, deficitul a scăzut doar de la -8.7% la -7.6%, iar asta prin creșteri masive de taxe și o transformare contabilă a unor bani europeni în venituri (caz excepțional).

4) Companii de stat. Milei a privatizat deja multiple companii mari de stat (19 companii). Și continuă procesul de privatizare. Nu listare, nu vânzare de pachete minoritare, ca să ne prefacem că facem ceva, dar de fapt nu facem nimic. În România, nu doar că guvernul nici nu încearcă măcar să facă vreo privatizare, dar numărul companiilor de stat a mai crescut cu încă două. Guvernul a naționalizat un combinat a cărui producție o va subvenționa. Statul român va fi singurul stat UE care deține un combinat de îngrășăminte chimice. Și a mai înființat încă o bancă de stat. Două nu erau suficiente. Acum avem trei.

5) Milei a și debirocratizat masiv. De facto nu aveai voie să cumperi valută în Argentina până la Milei. Aveau peste 40 de cursuri de schimb reglementate în funcție de industrie și cine a făcut lobby pentru ce. Inclusiv un curs al dolarului „Coldplay”, pentru că atunci când au aflat cât e cursul de schimb oficial, Coldplay a zis că nu mai vine să facă concert în Buenos Aires. Așa că le-au făcut un curs de schimb special pentru ei, ca să vină totuși să țină concertul.

În România, guvernul a mers în sens opus. Guvernul a crescut capitalul social minim ca să descurajeze înființarea de firme noi. Ne-a spus că a făcut asta pentru că ne cere UE. Iar la câteva luni mai târziu UE a lansat un nou model de firmă cu capital social minim zero. Deci, evident, că nu ne cerea UE nimic. Asta pentru când vă întrebați de unde vine anti-europenismul.

Diferența între Argentina și România e diferența între a face ce trebuie și a persista în greșeală.

Ei au făcut ce trebuie, noi am făcut cultul personalității. De aceea la ei milioane de oameni au ieșit din sărăcie și au creștere economică semnificativă. Pe când în România, tot crește sărăcia și economia scade.

Poate să nu vă placă excentricitatea lui Javier Milei. Poate să nu vă placă politica externă a lui Javier Milei. Pot să nu vă placă multe la Javier Milei. Dar dacă ne dorim cu adevărat să dezvoltăm societatea și să eradicăm sărăcia, atunci politicile liberal-libertariene aplicate de Javier Milei sunt singura soluție”, este mesajul lui Năsui.

Cum a evoluat economia României în 2025?

BT Research arată că economia României a înregistrat în 2025 o creștere reală de 0,7%, sub estimarea anterioară de 0,9%. Potrivit raportului, evoluția confirmă o pierdere treptată de ritm pe parcursul anului, care a culminat cu o scădere de 1,8% în ultimul trimestru față de trimestrul precedent.

Economiștii explică această încetinire prin efectele consolidării fiscale, inflația ridicată, slăbirea exporturilor nete și diminuarea încrederii în economie. În ansamblu, aceste presiuni au afectat dinamica generală a activității economice.

Pe partea cererii, consumul populației a avut o contribuție redusă la creșterea economică, cheltuielile gospodăriilor avansând cu doar 0,5% în termeni reali. În schimb, investițiile au reprezentat principalul motor al economiei, formarea brută de capital fix înregistrând o creștere de 3,4%, ceea ce indică un model de creștere susținut în mare parte de infrastructură și fonduri europene.

La nivel sectorial, agricultura și construcțiile au avut cele mai bune performanțe, în timp ce industria nu a contribuit la creșterea economică. Datele preliminare pentru primul trimestru al anului în curs arată însă că tendința de încetinire a continuat, PIB-ul scăzând cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,5% în ritm anual, pe seria ajustată sezonier.

Economiștii BT Research pun această evoluție pe seama reducerii consumului, a investițiilor mai slabe decât estimările inițiale, a inflației ridicate, a consolidării fiscale și a incertitudinii politice. În acest context, raportul menționează că o posibilă sursă de sprijin pentru economie ar putea fi absorbția mai rapidă a fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, alături de continuarea investițiilor publice în infrastructură și o eventuală stabilizare a piețelor energetice.

Cu toate acestea, concluzia analizei BT Research este că riscurile negative continuă să domine perspectivele economice ale României în perioada actuală.