România riscă pierderea ratingului „investment grade”. Concordia avertizează: TVA ar putea crește și fondurile PNRR pot fi tăiate drastic

România riscă pierderea ratingului „investment grade”. Concordia avertizează: TVA ar putea crește și fondurile PNRR pot fi tăiate drastic

Sursă: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 28 aprilie 2026, 12:28

Instabilitatea politică ar putea avea consecințe economice severe pentru România. O analiză a Confederației Patronale Concordia arată că țara noastră riscă retrogradarea ratingului de țară, pierderi masive din PNRR și chiar majorări de taxe, inclusiv TVA.

România riscă pierderea ratingului „investment grade”. Avertisment Concordia

Confederația Patronală Concordia avertizează că actualul context politic instabil are efecte economice vizibile și cuantificabile. Potrivit analizei, impactul se reflectă deja în dobânzile la care se împrumută statul, în evoluția cursului valutar și în costurile creditelor pentru populație și companii.

„În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze”, transmite Confederația Patronală Concordia.

Dobânzile la care statul român se finanțează au crescut rapid, de la aproximativ 6,4% în februarie la 7,31%, ceea ce indică o deteriorare a percepției investitorilor asupra riscului. Dacă instabilitatea continuă, aceste costuri pot crește și mai mult.

Presiuni pe curs, inflație și ratele la credite

Analiza arată că efectele nu se opresc la nivelul finanțelor publice. Cursul euro ar putea crește cu 1-2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei, ceea ce, în condițiile în care România are un grad ridicat de transmitere a cursului în inflație, va duce la scumpiri rapide.

În același timp, ratele la credite ar putea urca cu 7,5-10%, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor disponibile pentru populație și o presiune suplimentară asupra consumului.

 Evoluții economice în scenariul de instabilitate

Indicator

Situație actuală

Posibilă evoluție

Dobânzi stat

~6,4%

7,31% și în creștere

Curs euro

5,09 lei

până la 5,20 lei

Rate credite

+7,5% – 10%

Riscul major: pierderea ratingului de țară

Pe termen mediu și lung, riscurile sunt mult mai mari. Dacă deficitul bugetar nu este redus conform angajamentelor, România ar putea pierde ratingul de țară „investment grade”.

„Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani. Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite”, transmite Concordia.

PNRR, în pericol: România poate pierde miliarde de euro

Un alt risc major vizează fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform analizei, chiar și în scenariul optimist, România ar putea pierde minimum 30% din fondurile estimate pentru 2026, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro.

 Scenarii privind pierderile din PNRR

Scenariu

Pierdere fonduri

Impact economic

Optimist

~30% (3,5 mld. €)

scădere PIB cu 0,2–0,3 pp

Negativ

~50% (5,7 mld. €)

scădere PIB cu 0,35–0,40 pp

Critic

~70% (8 mld. €)

scădere PIB cu 0,6–0,7 pp

În scenariile mai grave, pierderile pot ajunge până la 8 miliarde de euro, iar deficitul bugetar ar putea depăși 7% din PIB, nivel considerat periculos pentru stabilitatea economică.

Deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control

În funcție de modul în care statul gestionează aceste pierderi, există două variante. Dacă investițiile sunt oprite, economia încetinește, iar veniturile bugetare scad. Dacă statul acoperă diferența din buget, deficitul crește și mai mult.

În scenariul critic, deficitul ar putea ajunge la 7,8% din PIB, ceea ce ar crește semnificativ riscul de retrogradare la categoria „junk”.

Efectele reale ale instabilității politice

Datele arată că instabilitatea politică nu este doar o problemă de imagine, ci are efecte directe asupra economiei. Costurile mai mari de finanțare, deprecierea monedei și pierderea fondurilor europene creează un cerc vicios care afectează atât statul, cât și mediul privat.

În același timp, creșterea taxelor devine o opțiune tot mai probabilă în lipsa unor măsuri de corecție fiscală.

Concluzie

România se află într-un moment critic, în care deciziile politice pot influența direct stabilitatea economică. Pierderea ratingului de țară, reducerea fondurilor europene și creșterea taxelor sunt riscuri reale, iar efectele vor fi resimțite atât de companii, cât și de populație.

„Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, conchid reprezentanții mediului de afaceri.

Informații articol
Etichete: , , ,
Publicat în: Economie
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.