Majoritatea parlamentară, tot mai greu de construit. Ce variantă propune Irineu Darău până în 2028

Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, susține că formarea unei majorități parlamentare stabile a devenit extrem de dificilă în actualul context politic din România. Oficialul a invocat inclusiv problemele întâmpinate în Parlament la adoptarea reformelor din PNRR. El consideră că refacerea unei formule de colaborare între partidele fostei coaliții ar putea asigura stabilitatea guvernării până în 2028. Alegerile anticipate rămân o posibilitate dacă negocierile politice nu duc la formarea unei majorități.

Irineu Darău: Formarea unei majorități parlamentare a devenit foarte dificilă

Irineu Darău consideră că actualul blocaj politic arată cât de dificil este pentru partidele parlamentare să construiască o majoritate capabilă să susțină un Guvern și proiectele importante pentru România. Ministrul interimar al Economiei a recunoscut că destrămarea formulei de guvernare reprezintă un eșec, însă a subliniat că testul decisiv se desfășoară acum în Parlament.

„Putem recunoaște și este un eșec poate al tuturor că nu s-a reușit păstrarea coaliției de guvernare în Guvern, dar până la urmă proba în Parlament acum este dacă există sau poate exista o majoritate, i-aș spune de coabitare. Dacă nu poate exista, nu poate exista Guvern. Vedeți cât de greu a fost pe PNRR. (…)”, a declarat Irineu Darău, potrivit Agerpres.

Ministrul interimar al Economiei a legat dificultățile politice din ultimele săptămâni de negocierile și deciziile privind reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În opinia sa, disputele politice în jurul unor dosare care implică miliarde de euro destinate României demonstrează cât de fragilă este posibilitatea constituirii unei majorități parlamentare.

„Faptul că atât de greu s-au scurs aceste săptămâni și că s-au folosit politic subiecte legate de miliarde de euro pentru țară arată că e foarte greu astăzi să faci o majoritate parlamentară în România. Dar (…) personal consider că aceasta este singura variantă fezabilă și care are și o valență etică. (…) Cred că dacă vrem ceva stabil până în 2028, trebuie să se revină, în mare, la acel protocol care a existat pentru majoritate parlamentară’, a declarat Irineu Darău, potrivit Agerpres.

Refacerea unei formule de colaborare este văzută drept soluție pentru stabilitate până în 2028

Pentru depășirea crizei politice, Irineu Darău susține revenirea, în linii mari, la protocolul care a stat anterior la baza majorității parlamentare. În evaluarea sa, o asemenea formulă ar putea evita menținerea României într-o perioadă îndelungată de instabilitate și ar permite funcționarea unui Guvern susținut de o majoritate predictibilă.

Poziția exprimată de ministrul interimar pornește de la premisa că orice nou Executiv are nevoie de suficiente voturi în Parlament pentru a putea funcționa și pentru a-și promova proiectele. În lipsa acestui sprijin, variantele politice disponibile devin considerabil mai restrânse.

Alegerile anticipate nu sunt varianta preferată, dar USR nu le exclude

Irineu Darău a precizat că organizarea alegerilor anticipate nu reprezintă scenariul pe care îl consideră de preferat. Totuși, dacă negocierile dintre partide nu produc nicio majoritate viabilă, ministrul interimar afirmă că USR nu are motive să evite revenirea la vot.

Irineu Darău a precizat că scenariul alegerilor anticipate „nu este preferabil”, însă a subliniat că USR nu exclude revenirea la urne dacă partidele nu reușesc să ajungă la o soluție pentru formarea unei majorități parlamentare.

„Noi nu avem de ce să avem frică de întoarcerea la popor, dacă nu se degajă nicio soluție. Pentru că este greu de crezut că putem continua doi ani și jumătate cu formule improvizate. Pe de altă parte, eu cred că propunerea USR-PNL-UDMR și de premier, Siegfried Mureșan, dar și a doua propunere, mai de compromis, cu acea rotativă, este una foarte corectă”, a afirmat Irineu Darău.

Ministrul interimar a indicat astfel două variante pe care le consideră viabile pentru ieșirea din blocaj. Prima presupune formula susținută de USR, PNL și UDMR, cu Siegfried Mureșan propus pentru funcția de premier, iar cea de-a doua are la bază un compromis politic construit în jurul unei rotații la conducerea Guvernului.