Uniunea Europeană pregătește un plan de urgență pentru criza combustibilului de aviație
Uniunea Europeană urmează să solicite oficial statelor membre, în cursul săptămânii viitoare, o reorientare strategică a aprovizionării cu combustibil pentru avioane.
Conform unor surse apropiate situației, strategia vizează diminuarea drastică a dependenței de resursele provenite din Orientul Mijlociu și intensificarea importurilor din Statele Unite ale Americii.
Acest plan, deși aflat încă în etapa de finalizare, pune un accent deosebit pe consolidarea rezilienței europene prin stimularea producției interne și utilizarea combustibililor sintetici (SAF), notează agenția Reuters.
Contextul acestei decizii este marcat de avertismentele severe venite din partea companiilor aeriene europene. Reprezentanții acestora au semnalat că, în săptămânile următoare, sectorul s-ar putea confrunta cu un deficit major de kerosen, un efect direct al conflictului armat din Iran.
Această criză energetică amenință să perturbe grav sezonul turistic de vară, o perioadă critică pentru veniturile operatorilor aerieni.
Vulnerabilitatea Europei este una structurală, având în vedere că blocul comunitar importă între 30% și 40% din necesarul de combustibil pentru aviație, iar mai mult de jumătate din această cantitate provine din surse aflate în Orientul Mijlociu. În acest sens, recomandările UE, deși nu vor avea un caracter obligatoriu, vor evidenția limitele actuale ale capacității de producție interne și vor oferi linii directoare pentru gestionarea penuriei de kerosen.
În eventualitatea unei deteriorări a fluxurilor de aprovizionare, UE e pregătită elibereze coordonat rezervele de urgență
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat intenția Executivului de a prezenta un răspuns coordonat la această criză energetică.
Oficialul a precizat că disponibilitatea stocurilor reprezintă principala preocupare în acest moment și a adăugat că, în eventualitatea unei deteriorări a fluxurilor de aprovizionare, Uniunea Europeană este pregătită să lanseze o eliberare coordonată a rezervelor de urgență.
Pentru a stabiliza piața, Comisia intenționează să implementeze o cartografiere detaliată a capacităților de rafinare la nivel european, asigurându-se că toate unitățile existente sunt utilizate la potențial maxim și menținute în stare de funcționare.
O soluție tehnică analizată de specialiștii de la Bruxelles este creșterea gradului de utilizare a combustibilului american de tip Jet A. Deși acest tip de combustibil nu este utilizat frecvent în Europa din cauza unui punct de îngheț mai ridicat față de standardul european Jet A-1, el reprezintă o alternativă viabilă pentru a acoperi deficitul imediat.
În timp ce varianta europeană rămâne preferată pentru zborurile pe distanțe lungi și pentru sectorul militar, importurile din SUA și Nigeria au înregistrat deja creșteri semnificative în luna aprilie.
Infrastructura joacă, de asemenea, un rol crucial în acest mecanism de criză. Hub-urile logistice din țări precum Belgia, Elveția, Germania și Țările de Jos depind în mare măsură de conducta CEPS, operată de NATO.
Totuși, directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a lansat un avertisment sumbru, arătând că zborurile în Europa ar putea fi anulate în masă începând cu finalul lunii mai, dacă nu se găsesc soluții rapide pentru acoperirea deficitului de kerosen.
Gestionarea anulărilor și cadrul legal pentru compensații
Pe lângă problemele logistice, planul Uniunii Europene va aborda și aspectele administrative rezultate din posibila anulare a zborurilor. Comisia Europeană va oferi indicații clare privind modul în care operatorii aerieni pot evita pierderea sloturilor pe aeroporturi în cazul în care sunt forțați să reducă numărul de curse.
De asemenea, vor fi introduse reglementări menite să descurajeze practicile prin care avioanele sunt încărcate cu combustibil suplimentar în regiuni unde prețul este mai mic, o metodă care pune presiune pe stocurile locale.
O chestiune extrem de sensibilă pentru pasageri și companii deopotrivă este plata compensațiilor. Reprezentanții UE analizează dacă actualul deficit de combustibil poate fi clasificat drept o „situație excepțională”. În cazul în care se va decide acest lucru, companiile aeriene ar putea fi scutite de plata despăgubirilor către pasageri pentru zborurile anulate, argumentând că factorii declanșatori sunt externi controlului lor.
Cu toate acestea, sursele diplomatice au indicat că Uniunea Europeană rămâne fermă în privința obiectivelor de mediu. Solicitările companiilor aeriene de a amâna termenele pentru utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici au fost respinse, autoritățile considerând că nu există motive justificate pentru o astfel de derogare.
Regulamentul RefuelEU impune o integrare progresivă a combustibililor sustenabili de aviație, care e însă mult mai scump
Pilonul central al strategiei pe termen lung rămâne regulamentul RefuelEU, care impune o integrare progresivă a combustibililor sustenabili de aviație (SAF). De la o rată de amestecare de 2% în prezent, industria trebuie să atingă pragul de 70% până în anul 2050.
Problema majoră rămâne însă costul de producție; SAF, fabricat în general din ulei uzat sau deșeuri animale, este de trei până la cinci ori mai scump decât kerosenul tradițional și reprezintă o fracțiune infimă din oferta globală.
Analiștii economici prevăd un scenariu sumbru pentru restul anului 2026, anticipând noi reduceri ale capacității de transport și aplicarea unor suprataxe pentru pasageri. În timp ce companiile aeriene încearcă să își protejeze profiturile în fața costurilor operaționale record, cererea pentru semestrul al doilea este greu de anticipat.
Operatorii au explicat că turiștii devin din ce în ce mai reticenți din cauza majorărilor de preț și a îngrijorărilor legate de instabilitatea globală, ceea ce face ca previziunile financiare pentru finalul anului să rămână extrem de incerte.
| Indicator Cheie | Detalii și Obiective Strategice | Impact asupra Industriei |
| Sursă Principală Actuală | 30-40% din importuri (peste 50% din Orientul Mijlociu) | Vulnerabilitate crescută la conflicte regionale. |
| Soluție pe Termen Scurt | Majorarea importurilor din SUA (Jet A) și Nigeria | Stabilizarea stocurilor înainte de vârful de sezon. |
| Standarde de Mediu (SAF) | Prag de 6% până în 2030; 70% până în 2050 | Costuri de 3-5 ori mai mari decât kerosenul clasic. |
| Măsuri de Criză UE | Cartografierea rafinăriilor și eliberarea coordonată de stocuri | Evitarea anulărilor masive de zboruri din mai 2026. |
| Compensații Pasageri | Posibilă clasificare drept „situație excepțională” | Operatorii ar putea fi scutiți de plăți pentru anulări. |
| Evoluția Prețurilor | Creșteri cauzate de războiul din Iran | Majorarea tarifelor biletelor și reducerea planurilor de zbor. |
Dumitru Chisăliță, președintele Asociaţiei Energia Inteligentă, îndeamnă România să profite și să exporte kerosen
Configurația energetică actuală din Europa ar putea transforma România dintr-o potențială victimă a crizei într-un posibil beneficiar.
Dumitru Chisăliță a estimat recent că, în loc să se confrunte cu o penurie, România ar putea fructifica cererea masivă de kerosen de la nivel european. Există oportunitatea ca industria românească de profil să obțină avantaje economice considerabile din exportul de combustibil către vecinii europeni aflați la ananghie.
„România are două elemente importante față de alte țări. În primul rând, traficul aerian nu este atât de dezvoltat, ceea ce înseamnă un consum mai mic. În același timp, fiind producători de kerosen, avem trei rafinării care pot să producă acest produs. (…)
Avem și avantajul de a avea o pătrime din cantitatea de țiței necesară României din producție internă. De asemenea, fluxurile de țiței pe care România le are nu sunt afectate de situația globală, pentru că nu eram importatori din zona Golfului. (…)
Probabil România nu se va confrunta cu o problemă legată de existența unei crize pe piața kerosenului și, mai mult, există posibilitatea ca România să fructifice această situație, determinată de cererea mare de kerosen la nivel european și de creșterea semnificativă a prețului”, a indicat Dumitru Chisăliță.
