AIE avertizează că Europa ar putea rămâne fără kerosen în circa șase săptămâni din cauza blocajelor din Strâmtoarea Ormuz

Agenția Internațională pentru Energie (AEI), prin directorul ei Fatih Birol, a avertizat că Europa ar putea rămâne fără suficient kerosen în aproximativ șase săptămâni, din cauza problemelor din lanțul global de aprovizionare cu energie.

Fatih Birol
Fatih Birol (SURSA FOTO: YouTube, Council on Foreign Relations)

Birol a spus că, dacă nu se redeschide traficul prin Strâmtoarea Ormuz, există riscul ca în Europa să apară în curând primele anulări de zboruri, deoarece ar putea lipsi combustibilul pentru avioane. Birol a estimat că Europa mai are rezerve de combustibil de aviație pentru cel mult circa șase săptămâni.

Directorul AIE a descris situația energetică actuală ca fiind cea mai gravă criză energetică de până acum. El a explicat că blocarea Strâmtorii Hormuz, pe unde trece o parte importantă din petrolul mondial, a apărut în contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, început la finalul lunii februarie.

Birol a mai spus că, dacă această criză continuă, efectele economice vor deveni tot mai serioase. El a avertizat că economia globală va avea de suferit, iar creșterea economică va încetini, în timp ce inflația și prețurile la energie și carburanți vor continua să crească.

În opinia lui, primele efecte vor fi resimțite în special în țările din Asia care depind mult de energia din Orientul Mijlociu, cum sunt Japonia, Coreea de Sud, India, China, Pakistan și Bangladesh. Ulterior, impactul s-ar extinde și către Europa și continentele americane.

„Europa mai are poate vreo 6 săptămâni de combustibil pentru avioane. Acum, ne aflăm într-o situație disperată, iar acest lucru va avea implicații majore pentru economia globală. Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și inflația din întreaga lume. Linia întâi o reprezintă țările asiatice care se bazează pe energia din Orientul Mijlociu, precum Japonia, Coreea, India, China, Pakistanul și Bangladeshul. Apoi va ajunge în Europa și în Americi”, a punctat Birol.

TAROM susține că prețul kerosenului poate scumpi biletele de avion cu până la 20%

Directorul general al TAROM, Bogdan Costaș, a spus într-o intervenție la Digi24 că, în prezent, în România nu există o lipsă de combustibil pentru avioane. Totuși, el a avertizat că prețurile mai mari la carburant ar putea duce la scumpirea biletelor de avion în perioada următoare.

Bogdan Costaș
Bogdan Costaș (SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

El a mai explicat că trebuie făcută diferența între situația generală din Europa și cea din România. La nivel european, există îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil pentru aviație, mai ales din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu și a dependenței de importuri. Dar, în cazul aeroportului Otopeni și al TAROM, furnizorii au transmis că nu există o criză și că stocurile sunt suficiente, iar alimentarea este continuă, deci nu se pune problema unei lipse fizice de carburant.

Costaș a precizat că și Comisia Europeană a transmis că, în acest moment, nu există o penurie de combustibil de aviație în Uniunea Europeană, chiar dacă există riscuri pentru viitor. El a subliniat însă că problema principală este prețul combustibilului, nu disponibilitatea lui. Prețul petrolului și al kerosenului este stabilit pe piețele internaționale, în funcție de situația globală și de contextul geopolitic.

Directorul TAROM a mai spus că, din 1 martie, prețul kerosenului a crescut cu aproximativ 77%. Companiile aeriene au reușit pentru o perioadă scurtă să suporte costurile, dar, dacă scumpirea continuă, aceasta se va reflecta în prețul biletelor plătite de pasageri. El a estimat că, în medie, biletele ar putea deveni cu până la aproximativ 20% mai scumpe în această vară.

„Este important să separăm două lucruri: riscul european de perspectivă și situația operațională de pe aeroportul Otopeni. La nivel european există într-adevăr preocupări legate de aprovizionarea cu combustibil pentru aviație, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al dependenței Europei de anumite fluxuri de import. În ceea ce privește Otopeni și operațiunile TAROM, informațiile pe care le avem direct de la furnizorii de carburant sunt foarte clare: nu ne-au confirmat existența unei crize, din contră ne-au transmis că stocurile sunt suficiente și că sunt aprovizionați permanent. Așadar, la acest moment, nu vorbim despre o lipsă fizică de combustibil la aeroport.

Una este disponibilitatea fizică a carburantului, alta este costul lui. Prețul petrolului și, implicit, al combustibilului de aviație nu este stabilit de furnizorii locali, ci se tranzacționează pe piețele internaționale, în funcție de cotațiile globale și de contextul geopolitic. Având în vedere că, începând cu data de 1 martie, prețul kerosenului a crescut cu aproximativ 77%, pe termen scurt companiile aeriene au putut să gestioneze aceste costuri, dar, întrucât această situație continuă, presiunea se transferă asupra prețului final, asupra biletului pe care îl plătește pasagerul. În funcție de cât reprezintă costurile în totalul biletului, cu atât va crește și prețul final. Sunt anumite taxe care cresc, sunt anumite măsuri manageriale pe care fiecare companie le ia, dar, într-adevăr, ca o medie, cam 20% poate fi creșterea în această vară”, a afirmat Costaș.