Tribunalul a acordat doar 1.000 de euro despăgubiri unui om de afaceri achitat definitiv într-un dosar de șantaj

Omul de afaceri Mircea-Nicolae Rusenescu a obținut în instanță despăgubiri pentru perioada de 24 de ore în care a fost privat de libertate, după ce a fost achitat definitiv într-un dosar de șantaj deschis în urma unei plângeri formulate de compania care deține platforma eMag.

Reținut o zi, achitat definitiv după ani de proces. Decizia luată de Tribunalul București

La 1 noiembrie 2019, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Mircea-Nicolae Rusenescu. Măsura a fost luată după organizarea unui flagrant, ca urmare a unei plângeri penale depuse de SC Dante International SA. Compania a reclamat la acel moment un presupus șantaj îndreptat împotriva unui director al eMag Marketplace.

Potrivit actelor din dosar, omul de afaceri a fost reținut în intervalul 1 noiembrie 2019, ora 12:30 – 2 noiembrie 2019, ora 12:30, în baza unei ordonanțe emise de organele de cercetare penală.

Publicația Lumea Justiției, care a urmărit evoluția cazului, a relatat că dosarul a rămas la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov mai bine de doi ani înainte de a fi trimis în instanță.

Achitare definitivă după trimiterea în judecată

La 6 decembrie 2021, procurorul Maricel David de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a dispus trimiterea în judecată a lui Mircea Rusenescu prin rechizitoriul nr. 412/P/2019. Actul a fost confirmat de prim-procurorul Răzvan-Petre Tomoiu.

După analizarea cauzei, Judecătoria Buftea a pronunțat sentința penală nr. 827 din 31 octombrie 2023, prin care l-a achitat pe inculpat. Judecătoarea Marcela Antofie a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, respectiv situația în care „fapta nu este prevazută de legea penală”.

Hotărârea a fost menținută definitiv de Curtea de Apel București. Prin decizia nr. 179 din 5 februarie 2025, magistratele Corina Ciobanu și Mariana Constantinescu au confirmat soluția de achitare.

La aproximativ patru luni după rămânerea definitivă a hotărârii, Mircea-Nicolae Rusenescu a deschis o nouă acțiune în instanță împotriva Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor.

Solicitare de 30.000 de euro pentru prejudiciul moral

Prin cererea înregistrată la 13 iunie 2025, reclamantul a solicitat Tribunalului București repararea prejudiciului rezultat din privarea de libertate pe care a considerat-o nejustă. Acesta a cerut acordarea sumei de 30.000 de euro cu titlu de daune morale pentru perioada în care a fost reținut.

Judecătorii au analizat documentele dosarului și au reținut că măsura reținerii preventive a fost dispusă între 1 și 2 noiembrie 2019. Totodată, instanța a avut în vedere faptul că reclamantul a fost achitat definitiv pentru infracțiunea de șantaj, deoarece fapta reținută în sarcina sa nu era prevăzută de legea penală.

Tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea dreptului la despăgubiri, având în vedere caracterul injust al privării de libertate din perioada respectivă.

Instanța a analizat însă separat cuantumul daunelor morale solicitate, raportându-se atât la durata efectivă a măsurii preventive, cât și la practica judiciară existentă în materie.

Instanța a stabilit despăgubiri de 1.000 de euro

Potrivit motivării, tribunalul a apreciat că reclamantul a suferit un prejudiciu moral de intensitate moderată, având în vedere că reținerea a durat doar 24 de ore. Judecătorii au luat în calcul atât efectele familiale și sociale generate de măsura privativă de libertate, cât și tendința generală reflectată de practica instanțelor privind evaluarea despăgubirilor acordate pentru fiecare zi de detenție considerată injustă.

În aceste condiții, Tribunalul București a concluzionat că suma de 1.000 de euro reprezintă o compensație suficientă pentru perioada petrecută în reținere și pentru consecințele asociate acestei măsuri.

Prin hotărârea pronunțată la 11 noiembrie 2025, instanța a admis parțial acțiunea și a obligat Statul Român să plătească reclamantului suma de 1.000 de euro, echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale a României de la data plății, cu titlu de daune morale pentru măsura privativă de libertate dispusă pe durata procesului penal.

De asemenea, în baza articolului 453 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul a consemnat faptul că reclamantul și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată printr-o acțiune separată.

„Cele două părți au atacat soluția cu apel, așa că disputa s-a mutat la Curtea de Apel București. Recent, un complet de judecată de la Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a soluționat cauza, chiar la primul termen de judecată:

• Solutia pe scurt: Respinge apelurile ca nefondate. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare; cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi 08.06.2026 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, relatează  justnews.ro