Tot mai puțini români devin părinți în fiecare an. Ce sprijin financiar oferă statul, comparativ cu alte state europene

România traversează una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere demografic, cu un număr al nașterilor aflat la un minim istoric. Scăderea populației, migrația masivă și amânarea momentului în care cuplurile decid să aibă copii au readus în prim-plan discuțiile despre sprijinul oferit de stat familiilor.

În acest context, ajutoarele de natalitate și politicile familiale devin un subiect de interes major, mai ales în comparație cu măsurile aplicate în alte țări din Uniunea Europeană.

Natalitatea scade alarmant în România

În România, sprijinul financiar pentru părinți este asigurat în principal prin alocația de stat pentru copii, care se acordă lunar tuturor minorilor. Valoarea alocației diferă în funcție de vârsta copilului, fiind mai mare în primii doi ani de viață și mai mică ulterior, până la împlinirea vârstei de 18 ani. În ultimii ani, aceste sume au fost majorate treptat, însă ele rămân modeste raportat la costurile reale de creștere a unui copil și la nivelul de trai actual.

Pe lângă alocație, părinții pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului, acordată pe perioada concediului parental, precum și de diverse forme de sprijin social destinate familiilor cu venituri reduse. Unele autorități locale oferă, din bugetele proprii, stimulente financiare pentru nou-născuți, însă aceste ajutoare nu sunt reglementate unitar și diferă semnificativ de la o localitate la alta. În ansamblu, specialiștii atrag atenția că sprijinul acordat de statul român este limitat și are un impact redus asupra deciziei de a avea copii.

Alocația de stat pentru copii este plătită lunar și valorează în jur de 794 lei pentru copiii cu vârsta între 0 și 2 ani și aproximativ 323 lei pentru copiii între 2 și 19 ani. Aceste alocaţii sunt menite să acopere o parte din costurile de întreținere ale copiilor.

În multe localități există stimulent financiar pentru nou-născuți, cum ar fi un sprijin de 2.500 de lei oferit de Primăria București pentru fiecare nou-născut, cu condiția depunerii unei cereri și respectării criteriilor locale.

Familiile vulnerabile pot beneficia de ajutoare sociale pentru întreținerea copiilor, inclusiv forme de sprijin progresiv în funcție de venitul mediu pe membru de familie, cum ar fi până la 1.200 lei pentru o familie cu patru sau mai mulți copii cu venituri foarte scăzute.

Comparativ cu alte state din UE, România se află printre țările care alocă cele mai puține resurse pentru politicile familiale

Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România se află printre țările care alocă cele mai puține resurse pentru politicile familiale. Media cheltuielilor europene pentru prestații destinate familiilor este considerabil mai ridicată, iar diferențele dintre Est și Vest sunt evidente. În țări precum Germania, Franța sau statele nordice, sprijinul pentru părinți include nu doar alocații mai mari, ci și facilități fiscale, servicii de îngrijire a copiilor bine dezvoltate și concedii parentale flexibile, menite să ajute părinții să îmbine viața profesională cu cea de familie.

În Germania, alocația pentru copii („Kindergeld”) este stabilită la aproximativ 255 euro pe lună pentru fiecare copil, indiferent de ordinea lui în familie. Această alocație se plătește până la 18 ani, iar în cazul în care copilul continuă studiile sau formarea profesională, se poate prelungi până la 25 de ani. Familiile cu venituri reduse pot primi, de asemenea, un supliment de până la aproximativ 297 euro pe lună per copil.

În Franța, sistemul de alocații familiale este mai flexibil și variază în funcție de numărul de copii și de venitul familiei. De exemplu, pentru familiile cu doi copii sub 20 de ani, alocațiile lunare pot fi între aproximativ 37 și 149 euro, iar pentru trei copii între 85 și 339 euro, sume care cresc progresiv cu fiecare copil în plus. În plus, există prestații speciale precum „PAJE”, care oferă aproape 196 euro lunar pentru primul copil până la 3 ani, precum și alocații pentru școală sau pentru părinții singuri.

În Spania, statul oferă un ajutor unic de aproximativ 1.000 de euro pentru familiile vulnerabile la nașterea sau adopția unui copil, cu condiția ca veniturile familiale să se încadreze sub anumite praguri stabilite de lege.

Există și state europene care acordă ajutoare consistente la nașterea copilului sau suplimente financiare pentru familiile cu mai mulți copii, în încercarea de a combate declinul demografic. În unele cazuri, sprijinul crește odată cu numărul copiilor, iar părinții beneficiază de reduceri de taxe, locuințe sociale sau acces prioritar la creșe și grădinițe. Aceste politici integrate sunt considerate de experți mai eficiente decât simplele plăți financiare punctuale.

Ungaria a introdus în 2025 una dintre cele mai ambițioase politici fiscale pro‑familie din Europa

De exemplu, Ungaria a introdus în 2025 una dintre cele mai ambițioase politici fiscale pro‑familie din Europa. Începând cu 1 octombrie 2025, toate mamele care au crescut sau cresc trei copii vor fi scutite de plata impozitului pe venit, indiferent de vârsta lor sau a copiilor, ceea ce înseamnă că venitul salarial al acestor femei va rămâne integral în buzunarul lor fără a fi redus de impozitul pe venit.

Această măsură se adresează aproximativ 250.000 de mame și se poate aplica retroactiv dacă este cerută în declarația fiscală anuală. De asemenea, guvernul ungar plănuiește o extindere treptată a scutirii și pentru mamele cu doi copii, începând cu 2026 și până în 2029, în funcție de vârstă, dar și scutiri pentru mamele tinere cu un copil înainte de vârsta de 30 de ani. Pe lângă scutirea de impozit, Ungaria a doublat și alocațiile fiscale pentru familii, ceea ce, împreună cu facilitățile fiscale, oferă un sprijin substanțial familiilor cu copii în comparație cu sistemele tradiționale de alocații direct plătite.

În mediul urban, tot mai mulți români amână momentul în care devin părinți, prioritizând cariera

Statisticile arată că declinul demografic din ultimul secol devine tot mai accentuat. Potrivit cifrelor oficiale, numărul nașterilor a coborât anul trecut sub pragul de 150.000. Tendința de scădere este una de scădere, care afectează atât mediul rural, cât și marile orașe.

În numeroase sate, populația este tot mai îmbătrânită, iar tinerii lipsesc aproape complet. În mediul urban, tot mai mulți români amână momentul în care devin părinți, prioritizând cariera și stabilitatea financiară, ceea ce duce la nașteri la vârste din ce în ce mai înaintate.

Efectele sunt deja vizibile în sistemul de educație, unde mai multe școli și grădinițe au fost închise din lipsă de copii. Contrastul este cu atât mai puternic dacă privim în urmă. În anul 1930, România înregistra peste 480.000 de nașteri, de peste trei ori mai multe decât în prezent, o diferență care subliniază amploarea schimbărilor demografice din ultimele decenii.