Tinerii riscă să devină invalizi! Utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta grav coloana vertebrală

În fiecare zi, orele petrecute pe telefon și laptop par inofensive, însă în spatele gestului aparent banal de „scrolling” se ascund efecte tot mai îngrijorătoare pentru sănătate. Specialiștii trag un semnal de alarmă: postura incorectă repetată poate afecta grav coloana vertebrală, iar consecințele apar mai repede decât ne-am aștepta.

Utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta grav coloana vertebrală la tineri

Tinerii riscă să devină invalizi din cauza utilizării excesive a tehnologiei, avertizează experții. Aceștia atrag atenția asupra poziției incorecte adoptate frecvent în fața telefonului sau laptopului, cu capul aplecat în jos, care pune o presiune semnificativă asupra coloanei vertebrale.

Specialiștii vorbesc tot mai des despre efectele „scrollingului” prelungit, care poate duce în timp la probleme medicale serioase. Activitatea îndelungată în această postură afectează în special zona cervicală a coloanei, unde apar cel mai des complicațiile.

Medicii avertizează că anii petrecuți în poziția „capul în jos – privirea în ecran” pot provoca dureri cronice, deformări ale coloanei și, în cazuri severe, chiar dizabilități permanente. Aceste riscuri îi vizează în special pe tinerii care folosesc intens telefonul mobil și laptopul. Potrivit unor statistici recente, aproximativ 73% dintre studenți și aproape 65% dintre persoanele care lucrează de acasă se confruntă deja cu dureri la nivelul gâtului sau al spatelui.

De ce avem nevoie de apreciere pe rețelele sociale?

Oamenii simt nevoia să fie apreciați online din motive psihologice profunde, legate de dorința naturală de a aparține unui grup și de a primi confirmare din partea celorlalți. Psihologii spun că dorința de a fi admirați nu a apărut odată cu internetul, deoarece oamenii au căutat mereu aprobarea celor din jur.

Psihologul Adrian Marcu a explicat într-un interviu acordat pentru Mediafax că această nevoie este normală, dar devine o problemă atunci când persoana ajunge să își bazeze valoarea personală doar pe reacțiile altora. El arată că oamenii au nevoie de recunoaștere, iar validarea socială înseamnă să primești semnale că ești acceptat și apreciat, însă dificultățile apar atunci când aceasta devine singura sursă de încredere în sine.

În psihologie, recunoașterea din partea celorlalți este considerată importantă pentru formarea stimei de sine. Când primim reacții pozitive, creierul interpretează acest lucru ca o confirmare că avem valoare. Rețelele sociale au intensificat acest mecanism, pentru că oferă reacții rapide și ușor de măsurat.

Fiecare notificare poate activa sistemul de recompensă din creier. Cercetările din neuroștiințe arată că aprecierile pot duce la eliberarea dopaminei, substanță asociată cu plăcerea și satisfacția. Astfel, multe aprecieri pot produce o stare de bine temporară, asemănătoare altor experiențe plăcute. Din acest motiv, unele persoane ajung să își verifice des telefonul și să urmărească în mod constant reacțiile la postări.

Marcu mai spune că platformele digitale sunt construite în jurul acestui mecanism de recompensă, prin aprecieri, distribuiri, comentarii și vizualizări. El consideră că, în acest fel, valoarea unei persoane ajunge uneori să fie confundată cu cifrele și indicatorii de pe internet.

„Din punct de vedere psihologic omul are nevoie de recunoaștere, iar validarea socială reprezintă răspunsul primit din partea celorlalți că suntem apreciați, acceptați și valoroși. Însă problema apare atunci când această validare devine principala sursă de confirmare a valorii personale. Platformele sociale au transformat această nevoie într-un mecanism continuu de recompensă precum aprecierile, distribuirile, comentariile, numărul de vizualizări. Valoarea persoanei se confundă astfel cu indicatorii digitali”, a declarat Marcu.

Cum ne influențează viața online imaginea despre noi înșine?

În mediul online, faptul că ești văzut de mulți oameni a devenit ca o „valoare” socială. Cu cât cineva are mai mulți urmăritori, aprecieri sau distribuiri, cu atât poate influența mai mult ceilalți. Acest lucru se aplică atât vedetelor și influencerilor, cât și oamenilor obișnuiți. Pentru mulți, reacțiile din online dau senzația că sunt importanți, că sunt observați și ascultați, mai ales într-o lume în care este ușor să te simți pierdut printre ceilalți.

Specialistul spune însă că acest lucru a schimbat felul în care oamenii își formează imaginea despre ei înșiși. El explică faptul că, în prezent, oamenii nu se mai întreabă atât de mult „cine sunt eu?”, ci mai degrabă „cum mă văd ceilalți”. Din acest motiv, imaginea „aranjată” pentru online ajunge uneori să înlocuiască autenticitatea, iar oamenii se îndepărtează de ceea ce sunt cu adevărat, pentru a deveni ceea ce cred că este apreciat de alții.

Marcu mai spune că, în prezent, identitatea riscă să devină ceva construit mai mult pe imagine, nu pe valori stabile. În trecut, oamenii își formau identitatea mai mult din lucruri precum familia, meseria și experiențele de viață, ceea ce îi făcea mai stabili ca personalitate.

Specialiștii explică faptul că există o diferență între dorința normală de a fi apreciat și dependența de aprobarea altora. Dacă starea de bine depinde doar de reacțiile de pe internet, pot apărea probleme precum scăderea încrederii în sine, anxietate socială, frica de respingere, dependența de rețele sociale și dificultatea de a lua decizii fără părerea altora. În astfel de cazuri, oamenii ajung să își evalueze valoarea personală după numărul de like-uri sau urmăritori.

Psihologul face referire la ideile psihiatrului francez Christophe André, care spune că o stimă de sine sănătoasă înseamnă să îți accepți imperfecțiunile, să nu depinzi prea mult de părerile altora și să îți păstrezi sentimentul de valoare chiar și când ai eșecuri sau succes. În schimb, spune Marcu, rețelele sociale funcționează exact invers: îi fac pe oameni să se compare constant, să arate mereu o imagine „perfectă”, să evite vulnerabilitatea și să caute aprobarea imediată. Din acest motiv, apare o stimă de sine care depinde de reacțiile din mediul online.

„În zilele noastre identitatea este adesea construită prin imagine și nu ne mai punem întrebarea ‘cine sunt’, ci ‘cum sunt perceput’, rezultatul fiind acela că imaginea ‘filtrată digital’ începe să înlocuiască autenticitatea. Putem vorbi de o îndepărtare de la sine pentru a deveni ceea ce credem noi că ceilalți apreciază. În trecut identitatea avea la bază valori precum familia, profesia, iar modul în care experiențele de viață erau rezolvate creau un construct identitar mult mai puternic și stabil. Din perspectiva psihiatrului francez Christophe Andre sunt descrise trei caracteristici pentru o stimă de sine sănătoasă: acceptarea propriei imperfecțiuni, independența relativă față de opinia celorlalți și continuitatea sentimentului propriei valori indiferent de succes sau eșec. Rețelele sociale funcționează aproape în direcția opusă, favorizând comparația permanentă, performarea unei identități ideale, evitarea vulnerabilității și căutarea aprobării imediate, rezultatul fiind ceea ce Andre ar numi o stimă de sine condiționată, dependentă de reacțiile mediului”, a punctat Marcu.

De ce ne comparăm mereu cu alții pe internet?

Oamenii își compară succesul cu al altora mai ales din cauza rețelelor sociale și a modului în care funcționează acestea. Pe platformele online, utilizatorii văd zilnic imagini cu persoane care par mai fericite, mai bogate, mai frumoase sau mai de succes. În mod automat, oamenii ajung să își compare propria viață cu ceea ce văd la ceilalți. Problema este că, de obicei, pe internet sunt arătate doar momentele bune, ceea ce creează o imagine nerealistă, mai „perfectă” decât viața reală.

Marcu explică faptul că rețelele sociale încurajează comparația constantă. El spune că, în acest mediu competitiv, oamenii ajung să creadă că nu sunt suficient de buni, că nu sunt la fel de atractivi sau de realizați ca ceilalți și că, în general, ceilalți par să aibă o viață mai fericită decât a lor. Această comparație continuă poate duce la anxietate, nemulțumire și la dorința de a primi și mai multă validare, de exemplu prin postări care să atragă atenția și aprecierea altora.

„Platformele sociale girează un mediu competitiv în care comparația ocupă un loc de bază, iar atunci când o persoană se compară poate să înceapă să creadă că nu este suficient de atractivă, nu se ridică la realizările celorlalți. Ca idee fundamentală, ceilalți au o viață mai fericită decât a mea”, a explicat Marcu.