Generația anxietății. Problema care îi macină pe adolescenții români mai mult decât lipsa banilor. Sondaj World Vision

Un sondaj publicat azi, de Ziua Copilului, de către World Vision România, scoate la iveală o realitate alarmantă în rândul adolescenților din comunitățile vulnerabile. Sănătatea emoțională a devenit principala lor preocupare, depășind cu mult lipsurile materiale. Anxietatea și presiunea școlară îi copleșesc pe tineri, în timp ce un sfert dintre aceștia reclamă faptul că adulții refuză să le asculte problemele sau să le ofere sprijin.

Sondaj îngrijorător de Ziua Copilului. Anxietatea și presiunea școlară au devenit principalele vulnerabilități ale adolescenților români

Adolescenții din România se confruntă cu o criză profundă a sănătății emoționale, iar lipsa banilor nu mai reprezintă principala lor preocupare. Un sondaj publicat de organizația World Vision România chiar de Ziua Copilului dezvăluie că aproape unul din trei tineri consideră anxietatea și problemele afective ca fiind cea mai mare provocare a generației actuale.

În plus, un sfert dintre respondenți reclamă faptul că adulții refuză să îi asculte.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 613 adolescenți, cu vârste cuprinsă între 15 și 18 ani. Cei mai mulți dintre aceștia provin din mediul rural și beneficiază direct de programele de sprijin ale organizației.

Deși autorii menționează că studiul nu are o reprezentativitate statistică la nivel național, datele oferă o radiografie clară asupra stării emoționale în comunitățile vulnerabile.

Sistemul de învățământ generează stres major și pune presiune pe umerii elevilor

Datele colectate arată că presiunea școlară și incertitudinea afectează grav echilibrul tinerilor. Astfel, 30,8% dintre respondenți plasează problemele emoționale pe primul loc în topul dificultăților cotidiene.

Această vulnerabilitate este urmată îndeaproape de presiunea sistemului educațional, invocată de 20,2% dintre tineri, și de dependența de tehnologie, menționată de 18,1%. În schimb, lipsa resurselor financiare îngrijorează doar 9,8% dintre tineri, iar absența oportunităților afectează 8,6% dintre ei.

Stresul cotidian este alimentat masiv de examene și de teama de viitor, factori indicați de 45,7% dintre subiecți. De asemenea, școala și temele zilnice stresează un procent de 31,8% dintre elevi.

Dacă ar avea puterea să schimbe ceva în țară, 26,8% dintre adolescenți ar reduce imediat presiunea școlară, în timp ce 23,8% solicită introducerea unui sprijin emoțional real în instituții. Doar un procent mic, de 6,9%, consideră combaterea bullying-ului o prioritate absolută.

Familia și prietenii rămân adevăratele refugii în fața platformelor digitale

În ciuda timpului petrecut pe internet, tinerii își găsesc fericirea în relațiile umane autentice, nu în mediul virtual. Sondajul arată că 40,3% dintre adolescenți se declară fericiți atunci când petrec timp alături de familie.

Relațiile de prietenie reprezintă o sursă majoră de bucurie pentru 31,6% dintre respondenți. Activitățile sportive și hobby-urile ocupă un loc secundar, cu 12,4%, devansând rețelele sociale, care aduc fericire doar pentru 6,2% dintre tineri. Performanțele școlare bucură doar 5,2% dintre elevi.

Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, avertizează că prăpastia dintre generații se adâncește periculos. Copiii solicită ferm să fie ascultați, considerând că școala și familia comunică unilateral.

„Copiii și adolescenții ne spun tot mai clar că nu vor doar să fie protejați, ci și ascultați. Ei percep frecvent că școala, familia și instituțiile comunică unilateral, fără participare reală din partea lor, iar această ruptură dintre generații poate duce la scăderea încrederii în instituții, accentuată într-o lume dominată de presiune digitală, dezinformare și expunere constantă online”, transmite Mihaela Nabăr.

Directorul executiv al World Vision România subliniază că politicile publice actuale trebuie reconfigurate de urgență. Autoritățile sunt obligate să pună accent pe sănătatea mintală, pe sprijinul psihologic și pe implicarea directă a minorilor în deciziile comunității. Vulnerabilitatea modernă nu mai înseamnă doar sărăcie materială, ci implică singurătate și nesiguranță în fața viitorului.