Rețelele de socializare ar putea fi interzise adolescenților. România apare printre țările cu cele mai mari probleme

Rețelele de socializare se află în centrul unei dezbateri tot mai intense în Europa, după ce mai multe state au început să analizeze restricții severe pentru accesul copiilor și adolescenților la platformele online. Discuțiile au fost relansate de planurile Regatului Unit privind limitarea accesului minorilor la aceste servicii digitale. Date recente arată că utilizarea problematică a rețelelor de socializare este în creștere în rândul adolescenților europeni, iar fetele raportează niveluri semnificativ mai ridicate decât băieții. România se numără printre țările cu cele mai ridicate rate ale acestui fenomen.

Rețelele de socializare determină tot mai multe state europene să analizeze restricții pentru minori

Dezbaterea privind impactul pe care rețelele de socializare îl au asupra copiilor și adolescenților a revenit în prim-plan în Europa, pe fondul inițiativelor legislative discutate în mai multe state. Autoritățile sunt supuse unei presiuni tot mai mari din partea părinților, profesorilor și organizațiilor civice pentru a adopta măsuri care să reducă expunerea minorilor la riscurile mediului online.

Franța, Spania, Austria și Danemarca se numără printre țările care analizează restricționarea accesului copiilor la platformele sociale. Motivele invocate includ fenomenul de hărțuire cibernetică, mecanismele de proiectare considerate generatoare de dependență, dar și cazurile grave asociate cu autovătămarea sau sinuciderea în rândul tinerilor.

Datele incluse în studiul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „Comportamentul pentru sănătate la copiii de vârstă școlară” (HBSC), indică o creștere semnificativă a utilizării problematice a rețelelor sociale. Ponderea adolescenților care manifestă astfel de comportamente a urcat de la 7% în 2018 la 11% în 2022.

Cercetarea definește utilizarea problematică printr-o serie de simptome comportamentale, precum incapacitatea de a reduce timpul petrecut pe platforme, neglijarea altor activități importante, precum și apariția conflictelor sau a consecințelor negative generate de consumul excesiv de conținut online.

Potrivit răspunsurilor oferite de adolescenții de 15 ani incluși în analiză, România, Irlanda și Malta au înregistrat unele dintre cele mai ridicate niveluri de utilizare problematică a rețelelor de socializare. La polul opus s-au aflat Olanda, Danemarca și Estonia, state care au raportat cele mai reduse valori.

Adolescentele raportează niveluri mai ridicate de utilizare problematică decât băieții

Datele analizate la nivel european evidențiază diferențe importante între fete și băieți în ceea ce privește relația cu mediul digital și utilizarea platformelor sociale.

În majoritatea statelor incluse în studiu, adolescentele au declarat niveluri considerabil mai ridicate de utilizare problematică a rețelelor de socializare comparativ cu băieții. Diferențele sunt deosebit de vizibile în România și Irlanda.

În România, 28% dintre fetele de 15 ani au raportat comportamente asociate utilizării problematice a platformelor sociale, în timp ce procentul înregistrat în cazul băieților a fost de 18%. În Irlanda, diferența a fost și mai pronunțată, respectiv 25% în cazul fetelor și 13% în cazul băieților.

Raportul arată, de asemenea, că adolescentele sunt mai predispuse să mențină contact permanent cu prietenii prin intermediul mediului online. Astfel, 44% dintre fetele de 15 ani au declarat că sunt conectate aproape continuu cu cercul lor social, comparativ cu 29% dintre băieți.

Autorii studiului explică această diferență prin faptul că fetele tind să dezvolte relații sociale mai intense în mediul online și experimentează platformele digitale într-un mod diferit față de băieți.

Mai multe cercetări citate în raport indică faptul că adolescentele sunt expuse într-o măsură mai mare presiunii legate de aspectul fizic și imaginea corporală pe rețelele de socializare. Totodată, acestea raportează mai frecvent experiențe asociate hărțuirii cibernetice.

Sprijinul public pentru interdicții este ridicat, însă eficiența măsurilor nu este încă demonstrată

În paralel cu intensificarea dezbaterilor politice, sondajele de opinie arată că populația susține într-o proporție semnificativă introducerea unor restricții privind accesul minorilor la rețelele de socializare.

Un sondaj realizat de YouGov și publicat în luna aprilie a arătat că 79% dintre respondenții din Franța susțin interzicerea accesului la rețelele de socializare pentru persoanele cu vârsta sub 16 ani. În Marea Britanie procentul este de 76%, în Germania de 74%, iar în Italia de 70%.

Majorități favorabile unor astfel de restricții au fost înregistrate și în Spania, unde nivelul de susținere a ajuns la 68%, precum și în Polonia, unde 53% dintre participanții la sondaj s-au declarat de acord cu măsura.

Sprijinul este și mai ridicat în rândul părinților. Potrivit cercetării, 79% dintre persoanele care au copii susțin introducerea unor interdicții sau limitări privind accesul minorilor la aceste platforme în Marea Britanie, Italia și Spania.

Sub presiunea acestei susțineri publice, mai multe guverne au început să promoveze inițiative legislative. Adunarea Națională a Franței a aprobat deja o lege care limitează accesul la rețelele de socializare pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani. În Spania este analizată majorarea vârstei minime de acces la 16 ani.

În Grecia, premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat în aprilie intenția de a introduce o interdicție pentru persoanele sub 15 ani, iar proiectul legislativ urmează să fie supus votului în Parlament în cursul acestei veri.

Multe dintre măsurile discutate la nivel european presupun însă existența unor sisteme eficiente de verificare a vârstei utilizatorilor. În plus, specialiștii atrag atenția că implementarea unor astfel de restricții poate întâmpina dificultăți juridice și tehnice în cadrul legislației Uniunii Europene, deoarece guvernele naționale nu pot obliga direct și imediat platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat să blocheze accesul tuturor utilizatorilor sub 16 ani.

În același timp, cercetătorii subliniază că există încă puține dovezi solide privind eficiența interdicțiilor. Numărul redus al studiilor pe termen lung și lipsa unor exemple relevante de implementare fac dificilă evaluarea impactului real pe care astfel de măsuri l-ar putea avea asupra sănătății și bunăstării copiilor.