UE ia în calcul interzicerea rețelelor sociale pentru copii
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă legislativă fără precedent care ar putea restricționa accesul copiilor la platformele sociale. Grecia, Franța și Spania deschid drumul unei reglementări dure în numele protecției digitale a minorilor.
Un pas curajos spre reglementarea spațiului digital pentru minori în UE
Uniunea Europeană (UE) ia în calcul impunerea unor limite stricte privind accesul copiilor la rețelele sociale, în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la impactul nociv al activității online asupra sănătății mintale și emoționale a celor mici. O inițiativă lansată de Grecia și deja susținută de Franța și Spania propune instituirea unei „vârste a maturității digitale” la nivelul UE – o limită de vârstă sub care copiii nu vor mai putea utiliza aplicații precum TikTok, Instagram sau Snapchat fără acordul părinților.
Noua viziune legislativă urmărește să creeze un cadru comun la nivel european, menit să prevină accesul prematur al copiilor la platformele digitale, într-un moment în care presiunea socială, conținutul inadecvat și expunerea prelungită în mediul virtual sunt percepute drept factori de risc în creștere.
Inspirată de exemplul Australiei, dar cu ambiții mai mari
Propunerea europeană apare la scurt timp după ce Australia a anunțat, în aprilie, impunerea unei vârste minime de 16 ani pentru deschiderea de conturi pe rețelele sociale, începând cu finalul acestui an. Măsura luată de autoritățile australiene a generat ecouri puternice la nivel global, fiind considerată un precedent important pentru reglementarea accesului digital în rândul minorilor.
Cu toate acestea, planul european merge chiar mai departe. În locul unor reglementări naționale fragmentate, statele propun o armonizare legislativă la nivelul Uniunii Europene, astfel încât orice copil din spațiul UE să fie protejat prin aceleași norme, indiferent de țara în care trăiește. Documentul care susține inițiativa precizează că sub vârsta stabilită – încă în discuție, dar estimată între 13 și 16 ani – copiii ar avea nevoie de consimțământ parental verificabil pentru a accesa rețelele sociale.
Danemarca preia inițiativa
Miza discuțiilor va crește în intensitate în luna iunie, când miniștrii europeni ai digitalizării se vor reuni pentru a dezbate propunerea. Danemarca, care se pregătește să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a indicat deja că va face din această temă una dintre prioritățile mandatului său.
„Protecția copiilor noștri online va fi o prioritate-cheie pentru viitoarea președinție daneză a UE”, a declarat Caroline Stage Olsen, ministrul danez al Afacerilor Digitale.
De altfel, prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a exprimat în mod ferm în favoarea restricționării accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, subliniind că este nevoie de un cadru legal clar care să reflecte realitățile periculoase ale spațiului digital.
Un nou tip de cetățenie digitală pentru generațiile tinere
Conceptul de „maturitate digitală” nu este nou, dar primește o interpretare mult mai riguroasă în acest context. Inițiatorii propunerii susțin că, așa cum există o vârstă legală pentru a vota, a consuma alcool sau a conduce un vehicul, la fel ar trebui stabilit un prag minim pentru utilizarea platformelor digitale care pot influența profund dezvoltarea identitară și emoțională a copiilor.
Susținătorii măsurii atrag atenția asupra creșterii alarmante a cazurilor de anxietate, depresie și tulburări de imagine corporală în rândul adolescenților, corelate în numeroase studii cu timpul petrecut pe rețelele sociale. În acest context, reglementarea accesului nu este văzută ca o restrângere a libertăților, ci ca un demers necesar pentru asigurarea unui mediu digital sigur și educativ pentru generațiile tinere.
Reacții așteptate din partea platformelor digitale
Dacă propunerea va fi transpusă într-un cadru legislativ european, giganții tehnologici vor fi obligați să implementeze măsuri tehnice riguroase de verificare a vârstei și de validare a consimțământului parental. Acest lucru ar putea însemna schimbări majore în algoritmi, interfețe și proceduri de autentificare – cu implicații directe asupra modului în care platformele operează în Uniunea Europeană.
Deși industria tech a respins în trecut inițiative similare, invocând dificultăți tehnice și posibile riscuri pentru confidențialitate, presiunea politică și socială în creștere ar putea forța o reevaluare a poziției companiilor față de responsabilitatea lor în protejarea minorilor. Propunerea urmează să fie analizată detaliat în lunile următoare, iar un eventual consens între statele membre ar putea transforma Uniunea Europeană într-un lider global al protecției copiilor în spațiul digital
