Eliminarea statutului de coasigurat a lăsat zeci de mii de persoane fără protecție medicală
Măsurile de austeritate implementate de Guvern începând cu toamna acestui an, în special cele care vizează sistemul de sănătate, se resimt deja la nivel local. Decizia de a elimina categoria de „coasigurați” a afectat în special comunitățile cu venituri reduse, unde mulți membri ai familiei erau asigurați prin contribuția unei singure persoane angajate.
Legea nr. 141/2025 a abrogat această posibilitate, astfel încât persoanele fără venituri proprii – de regulă soți, soții sau părinți întreținuți – au pierdut accesul automat la asigurarea medicală. Scopul declarat al autorităților a fost eliminarea situațiilor în care există persoane asigurate fără contribuție la sistemul public de sănătate.
În județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din țară, măsura a avut efecte imediate. Conform datelor Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), la finalul lunii iulie 2025 erau înregistrați aproape 14.000 de coasigurați. După intrarea în vigoare a legii, aproximativ 11.800 de persoane au pierdut această calitate.
„La nivelul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani, la 31 iulie 2025 erau înregistrați un număr de 13.900 de persoane în categoria de coasigurat. Ca urmare a modificărilor legislative au ieșit din această categorie aproximativ 11.800 de persoane”, precizează Alina Mustiață, directorul CJAS Botoșani.
Într-un județ unde peste 36.000 de persoane sunt declarate casnice, pierderea asigurării a lăsat un gol important. Mulți dintre cei afectați sunt femei care nu au un venit propriu și se ocupă de îngrijirea copiilor. Un botoșănean oferă un exemplu elocvent:
„Cunosc un angajat care are trei copii. Soția este gravidă cu al patrulea. Ea nu a mers la muncă că avea grijă de cei mici. Cine să aibă grijă de ei? El merge și muncește. Acum ea nu mai are asigurare”.
Creștere accentuată a prezentărilor la Urgențe după 1 septembrie
Odată cu pierderea calității de asigurat, tot mai multe persoane aleg să meargă direct la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), unde pot fi consultate fără a plăti contribuții la CASS. În lipsa accesului la medicii de familie, mulți pacienți ajung la spital pentru probleme minore, doar pentru a beneficia de consultații și investigații gratuite.
La Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani, conducerea confirmă o creștere semnificativă a numărului de pacienți după 1 septembrie.
„Era de așteptat ca lipsa calității de asigurat, sau mai bine zis de coasigurat, să ducă la o creștere destul de importantă a prezentărilor la UPU. Dacă înainte erau 200 de pacienți pe zi, acum sunt 250-280 de prezentări pe zi. Undeva la 50-80 de prezentări, în plus, pe zi, față de perioada anterioară”, a precizat Corneliu Prepeliță, directorul spitalului.
Această tendință este confirmată și de personalul medical de la Urgențe, care atrage atenția asupra riscului de suprasolicitare. Potrivit medicului șef al UPU, Ramona Guraliuc, sistemul nu face diferența între pacienți în funcție de statutul lor de asigurat, iar fiecare caz este tratat conform protocolului medical.
„Serviciul de Urgență are un număr semnificativ de prezentări depășind 200 ca medie pe 24 de ore. Este foarte adevărat ca această strategie a domnului ministru nu este una care avantajează serviciul de urgență pentru că noi nu facem diferența între asigurați și coasigurați sau neasigurați.
Pentru noi pacienții care se prezintă în serviciul de urgență sunt evaluați, li se atribuie un cod de culoare și sunt examinați de corpul medical vizavi de timpii aferenți codului de culoare și tratați. O parte dintre ei rămân internați în spital, iar o parte, cea mai mare, spunem noi, merge cu tratament către domiciliu.
Cum afectează corpul medical? Evident printr-o suprasolicitare și o oboseală care a ajunge la stadiul de cronic. Încercăm să gestionăm cât mai bine această situație ca pacienții să nu aștepte prea mult, să nu prelungim acești timpi de așteptare”, a explicat medicul Ramona Guraliuc.
Această presiune suplimentară asupra personalului medical vine într-o perioadă în care spitalele publice se confruntă deja cu lipsa de personal și cu resurse limitate. În același timp, cazurile non-urgente preluate de UPU pot întârzia intervențiile în situații critice.
Opțiuni pentru cei rămași fără asigurare: ce soluții oferă autoritățile
Pentru persoanele care au pierdut statutul de coasigurat, există totuși câteva alternative. Reprezentanții CJAS recomandă celor afectați să verifice dacă se pot încadra în alte categorii de asigurați, în special dacă suferă de boli cronice sau beneficiază de programe naționale de sănătate.
„Cei care nu au nicio formă de asigurare dacă sunt bolnavi cronici, dacă sunt incluși în program național de sănătate pot veni cu o adeverință de la medicul curant și sunt înregistrați cu această calitate de asigurat și beneficiază de servicii medicale atât din cadrul programului național de sănătate cât și pentru toate celelalte boli până la 31 decembrie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2026 se va vedea ce prevederi legale vor fi aplicabile în această situație”, a explicat Alina Mustiață, directorul CJAS Botoșani.
O altă variantă este includerea în sistemul de venit minim de incluziune, caz în care contribuția la asigurarea de sănătate este reținută direct la sursă. Persoanele care nu se califică pentru aceste programe se pot asigura individual, prin plata contribuției la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
„De asemenea, aceste persoane pot beneficia dacă se încadrează la un venit minim de incluziune. Iar pentru această persoane plătitorul de venit reține contribuția de asigurări de sănătate la sursă. În această situație persoanele dobândesc calitatea de asigurat. Însă aceste persoane se pot asigura cu plată prezentându-se la ANAF. Acolo vor depune o declarație și vor achita contribuția de asigurări de sănătate”, a mai precizat reprezentanta CJAS.
În lipsa unor soluții clare și rapide, sistemul medical public riscă să se confrunte în continuare cu un flux ridicat de pacienți neasigurați care aleg Urgențele drept singura cale de acces la servicii medicale.
