CNAS anunță finanţare nouă pentru medicina de familie
Una dintre principalele modificări vizează modul în care sunt finanţate cabinetele de medicină de familie. CNAS anunţă că se va acorda o importanţă mai mare serviciilor efectiv prestate, în detrimentul plăţii per capita – adică a sumei fixe primite pentru fiecare pacient înscris.
Astfel, medicii de familie vor primi sume mai mari pentru consultaţii, controale şi alte servicii medicale realizate, dar mai mici pentru numărul de pacienţi de pe listă.
Potrivit noii legi, în anul 2026 structura finanţării va fi de 25% per capita şi 75% pentru servicii, urmând ca din 2027 proporţia să ajungă la 20% pentru plata per capita şi 80% pentru plata per servicii medicale. Această schimbare are ca scop stimularea activităţii medicale şi creşterea calităţii actului medical.
De asemenea, se simplifică procedura de deschidere a punctelor secundare de lucru pentru cabinetele de medicină de familie. Noua lege permite medicilor să îşi organizeze activitatea mai flexibil, pentru a putea acoperi şi zonele rurale sau localităţile cu deficit de servicii medicale.
În acest mod, pacienţii din mediile mai puţin deservite ar urma să beneficieze de o prezenţă medicală constantă şi de consultaţii regulate.
Ambulatoriul de specialitate primeşte fonduri suplimentare
Un alt segment vizat de modificări este ambulatoriul de specialitate. CNAS precizează că se va majora valoarea punctului per serviciu, care va creşte de la 5 la 6,5 lei începând cu 1 ianuarie 2026 şi la 8 lei din 1 ianuarie 2027. Astfel, se urmăreşte consolidarea rolului ambulatoriului ca filtru esenţial pentru internările în spitale, evitând cazurile în care pacienţii sunt internaţi fără necesitate medicală.
Prin aceste ajustări, autorităţile speră să eficientizeze circuitul medical, să reducă presiunea asupra secţiilor de spital şi să îmbunătăţească relaţia dintre medicina primară şi cea de specialitate. Ambulatoriul devine astfel o verigă importantă între medicul de familie şi spital, cu scopul de a asigura o îngrijire mai coerentă şi mai bine coordonată.
Laboratoarele şi imagistica – acces extins şi finanţare mai bună
Pentru segmentul analizelor de laborator şi al investigaţiilor imagistice, legea prevede o prioritizare a finanţării cazurilor acute şi a celor cu justificare clinică. CNAS menţionează că obiectivul este reducerea timpilor de aşteptare şi prevenirea agravării bolilor.
O măsură deosebit de importantă vizează pacienţii oncologici. Pentru aceştia, analizele vor fi decontate integral, la nivelul serviciilor efectiv realizate, fără limită contractuală sau plafoane impuse. Prin urmare, accesul la testele necesare diagnosticării şi monitorizării tratamentului devine garantat.
În plus, laboratoarele din spitalele publice vor beneficia de fonduri suplimentare din partea CNAS, pentru a putea realiza un număr mai mare de analize în baza biletelor de trimitere. Această decizie urmăreşte valorificarea capacităţii existente a laboratoarelor publice şi reducerea trimiterilor către unităţi private, mai ales în zonele cu infrastructură medicală limitată.
Spitalele publice – finanţare corelată cu activitatea medicală
Legea introduce o nouă metodologie de finanţare a spitalelor publice, menită să coreleze cheltuielile de personal cu activitatea medicală desfăşurată. În esenţă, spitalele vor fi plătite în funcţie de numărul şi complexitatea serviciilor medicale oferite.
Pentru pacienţii cu boli grave, se asigură o finanţare adecvată, prin decontarea serviciilor de spitalizare de zi pentru beneficiarii programelor naţionale de sănătate, dar şi pentru persoanele cu suspiciune de boală oncologică. Măsura se aplică atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate, iar decontarea se va face la nivelul realizat, fără plafon.
Prin aceste măsuri, CNAS doreşte să stimuleze performanţa spitalelor şi să orienteze finanţarea în funcţie de activitatea reală, nu de criterii administrative.
Mecanism nou pentru medicamente şi contribuţii suplimentare
Un alt capitol important al legii se referă la accesul la medicamente. CNAS introduce un mecanism care permite acces rapid la medicamente inovatoare ce nu sunt încă rambursate. Aceste tratamente vor fi monitorizate pentru eficienţă terapeutică, iar costurile vor fi împărţite între CNAS şi producătorii de medicamente.
Totodată, începând cu trimestrul al patrulea al anului 2025, producătorii de medicamente vor plăti o contribuţie de solidaritate pentru o perioadă de un an. Scopul acestei contribuţii este creşterea bugetului alocat medicamentelor compensate şi gratuite, pentru a asigura continuitatea tratamentelor pentru pacienţi.
Control şi disciplină financiară mai riguroasă în sistemul de asigurări sociale de sănătate
Pentru a asigura o utilizare corectă a fondurilor publice, legea prevede întărirea controlului în sistemul de asigurări sociale de sănătate. CNAS anunţă măsuri sancţionatorii mai stricte pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive care nu gestionează corespunzător fondurile destinate pacienţilor.
Prin aceste modificări, instituţia îşi propune să sporească disciplina contractuală şi transparenţa utilizării resurselor, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului medical în ansamblu.
Cardul european de sănătate – valabilitate extinsă
O noutate administrativă vizează cardul european de asigurări sociale de sănătate. Valabilitatea actuală, de doi ani, va fi extinsă pentru două categorii de beneficiari: pentru pensionari, valabilitatea creşte la 10 ani, iar pentru copii, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Economiile rezultate din această măsură vor fi redirecţionate către finanţarea medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate pacienţilor.
