Uniunea Europeană pregătește reguli unitare pentru accesul minorilor la mediul online
Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor a Parlamentului European a adoptat joi, cu o majoritate semnificativă, propunerea europarlamentarei daneze Christel Schlademose privind reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale.
Conform proiectului, copiii sub 13 ani nu vor mai avea voie să-și creeze conturi pe platforme online, iar între 13 și 16 ani, aceștia vor avea nevoie de acordul părinților pentru a utiliza astfel de servicii. Măsura se aplică inclusiv rețelelor de distribuire video, cum sunt YouTube sau TikTok, precizează AFP, citând un comunicat al Parlamentului European.
Decizia marchează un pas important în efortul Uniunii Europene de a introduce un cadru comun pentru protejarea minorilor în mediul digital. Europarlamentarii care au susținut propunerea argumentează că reglementarea este necesară pentru a limita riscurile asociate utilizării excesive a platformelor sociale, cum ar fi dependența, expunerea la conținut dăunător sau efectele asupra sănătății mintale.
Noua vârstă minimă pentru acces necontrolat, denumită „majorat digital”, va impune platformelor o responsabilitate suplimentară în privința verificării identității utilizatorilor.
Acest demers vine pe fondul unor dezbateri ample privind rolul companiilor digitale în protejarea tinerilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că instituția pe care o conduce va analiza până la finalul anului o recomandare oficială privind aplicarea uniformă a acestor reguli în toate statele membre.
Divergențe între statele membre privind vârsta „majoratului digital”
Deși ideea a fost primită cu sprijin de o parte a statelor membre, nu există unanimitate asupra limitelor de vârstă propuse. Danemarca, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în acest semestru, a anunțat deja un proiect propriu de stabilire a majorității digitale la 15 ani.
Inițiativa daneză a influențat pozițiile mai multor miniștri europeni responsabili de domeniul digital, care s-au declarat favorabili unei reglementări unitare.
Totuși, unele țări consideră că impunerea unei vârste unice ar putea intra în conflict cu legislațiile naționale deja existente sau cu principiul subsidiarității, care lasă statelor libertatea de a decide asupra anumitor domenii interne. În plus, există discuții privind mecanismele tehnice de verificare a vârstei, o chestiune sensibilă care ridică întrebări legate de protecția datelor personale.
În afara Europei, Australia este unul dintre primele state care au introdus un „majorat digital” la nivel național. Parlamentul australian a adoptat, la finalul anului 2024, o lege care stabilește vârsta de 16 ani ca prag minim pentru accesul liber la rețelele sociale.
Noile reguli vor intra în vigoare la 10 decembrie 2025, iar autoritățile de la Canberra au emis deja directivele obligatorii pentru companiile din sectorul digital.
România are deja o lege adoptată în Senat privind „majoratul online”
România se aliniază tendinței europene printr-o propunere legislativă adoptată de Senat pe 6 octombrie, care prevede că minorii sub 16 ani pot accesa platforme online sau își pot crea conturi doar cu acordul verificabil al părinților. Proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaților, care este forul decizional.
Textul legislativ prevede că „reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum şi restricţionarea accesului acestuia la pagini electronice care au conţinut dăunător”.
Totodată, cererea pentru suspendare sau ștergere se transmite Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fie în format fizic, fie electronic, cu semnătură digitală certificată.
Conform amendamentelor aprobate de comisiile de specialitate, „conținut dăunător” include orice material scris, audio sau video care promovează alcoolul, produsele din tutun, violența, pornografia, ura, autovătămarea, dependențele sau alte comportamente care pot afecta dezvoltarea minorilor. Lista include și conținutul care instigă la discriminare pe criterii de sex, religie sau orientare sexuală.
Proiectul introduce, de asemenea, definiția clară a „majorului online”, descris ca persoana care, la împlinirea vârstei de 16 ani, dobândește capacitate deplină de exercițiu în mediul digital. ANCOM va avea responsabilitatea de a elabora normele de aplicare a legii în termen de șase luni de la intrarea în vigoare.
Impactul reglementărilor și următorii pași la nivel european
Adoptarea acestor reguli ar putea marca începutul unei noi etape în gestionarea siguranței digitale a tinerilor europeni. Platformele online vor fi obligate să dezvolte sisteme clare de verificare a vârstei, în timp ce părinții vor avea un rol mai activ în monitorizarea activității copiilor pe internet.
Dezbaterea privind „majoratul digital” evidențiază o preocupare comună la nivelul Uniunii Europene: echilibrul dintre libertatea de exprimare și protecția minorilor. Propunerea urmează să fie discutată în plenul Parlamentului European, iar ulterior să fie negociată cu Consiliul Uniunii.
