„Construcțiile sunt, de departe, sectorul cu cel mai mare număr de accidente mortale și pe locul trei în ce privește cele neletale, la nivelul întregii Uniuni Europene. Situație care se regăsește și în România, dar în țara noastră nu toate accidentele sunt raportate. Pe de altă parte, există și un vid legislativ în acest sens, pentru că Legea 10/1995 privind siguranța în construcții nu prevede, de exemplu, utilizarea plaselor de protecție.
Sunt esențiale atât pentru a preveni căderea muncitorilor de la înălțime, cât și a materialelor sau uneltelor sau desprinderea ornamentelor sau zidăriei de pe fațadele imobilelor, care pot răni lucrătorii, dar și persoanele care trec prin zonele expuse. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la Palatul Parlamentului”, a explicat Ionuț Costea, fondator Romnets.
Faptul că sectorul construcțiilor este printre cele mai afectate de accidentele de muncă este demonstrat și de cele peste 1.000 de sancțiuni contravenționale date în nici o săptămână, în luna iunie, în campania națională derulată de Inspecția Muncii.
Grad de utilizare minim
O acțiune similară, care a avut loc în martie, s-a soldat cu alte peste 870 de amenzi pentru nerespectarea cerințelor în domeniul securității și sănătății în muncă. Una dintre principalele deficiențe constatate de inspectori pe șantiere a fost neutilizarea echipamentelor de muncă prevăzute cu sisteme de protecție colectivă, cum sunt plasele de prindere, suficient de solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înălțime.
„În prezent, gradul de utilizare în România a plaselor anticădere și de protecție este minim, pentru că nu sunt obligatorii. Se folosesc doar acolo unde este neapărat nevoie sau unde s-a întâmplat deja un accident. Excepția o reprezintă șantierele firmelor multinaționale serioase, care la proiecte similare din alte țări lucrează cu plase de protecție, pentru că în Europa sunt obligatorii, mai puțin în Bulgaria, Ungaria și la noi.
Din acest motiv, o altă problemă cu care ne confruntăm în piață este că și firmele care achiziționează plase de protecție nu aleg produsul potrivit nevoilor lor și nu știu cum să îl folosească în mod corect, astfel încât să asigure siguranța necesară”, a mai precizat Ionuț Costea.
Alegerea corectă
Potrivit specialistului, plasele de protecție anticădere pentru persoane și materiale utilizate în construcții diferă în funcție de scopul și modul de utilizare a acestora. De exemplu, cele de Tip S se montează pe orizontală și se folosesc cu precădere pentru montajul acoperișurilor clădirilor sau la lucrările realizate la poduri, pasarele sau viaducte.
Spre deosebire de acestea, cele de Tip U se montează pe verticală, pe fațada clădirilor, pe suporți speciali sau pe schele. Mai există însă și alte tipuri, iar această gamă de produse diferă de plasele folosite pentru protecția mărfurilor și lucrătorilor din depozite sau de cele utilizate în cazul transporturilor realizate cu camioane, remorci și containere deschise.
Pentru a ajuta firmele de construcții, dar și din alte domenii – precum lucrări de infrastructură, retail, agricultură, protecția apelor curgătoare etc. – să prevină și reducă riscul accidentelor de muncă, Romnets oferă o gamă extinsă de servicii.
Acestea includ de la consultanță în alegerea produsului adecvat și personalizarea lui rapidă pe nevoile specifice, în cadrul fabricii de la Suhaia, Teleorman, la instalare specializată și mentenanță, verificare și testare etc.
„Colaborăm cu producatori de plase balot din Europa si Asia și le prelucrăm ȋn fabrica noastră din Suhaia. Ele ajung ȋn dimensiuni foarte mari, iar noi le tăiem și personalizăm pe caracteristicile cerute de fiecare client. Un alt element important este că aceste plasele anticădere nu au o garanție, pe viață, se deteriozează, ȋn timp.
După un an de utilizare, clienții ar trebui să ne trimită eticheta pentru testare. Dacă scade sub un anumit standard, atunci recomandăm să fie ȋnlocuită”, completează fondatorul Romnets.
