România, printre cele mai îmbătrânite state din UE: participarea socială și digitală a vârstnicilor rămâne scăzută
România este printre țările cu cel mai rapid grad de îmbătrânire a populației din Uniunea Europeană, însă implicarea socială și profesională a seniorilor continuă să fie redusă. Potrivit datelor recente, doar 4,6% dintre persoanele de peste 65 de ani au desfășurat activități de voluntariat în ultimul an, iar 6,6% au urmat un curs de formare.
Alexandra Dobre, președintele Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a explicat pentru Adevărul că decalajele dintre România și media europeană rămân semnificative, iar lipsa unei rețele naționale coerente de sprijin îngreunează procesul de îmbătrânire activă.
Participare socială sub media europeană
„Gradul de implicare al seniorilor români în activități voluntare sau culturale rămâne redus, mult sub media europeană”, afirmă Alexandra Dobre.
Datele din studiul „Ageing in the Digital Era: Active Ageing and Digital Inclusion in Romania”, realizat în 2023 de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă împreună cu Centrul Eurostat România și Rețeaua Europeană AGE Platform Europe, arată că participarea vârstnicilor români este de patru ori mai mică decât cea a celor din alte state membre.
În raportul european AGE Barometer 2015, 20,3% dintre persoanele între 65 și 74 de ani și 13,3% dintre cele peste 75 de ani făceau voluntariat, în timp ce România și alte state din estul Europei nu depășeau pragul de 10%.
Dobre a precizat că prin proiecte precum „QRSH – Orașul bunicului meu”, Institutul încearcă să reducă aceste diferențe, prin conectarea generațiilor și digitalizarea poveștilor de viață ale seniorilor. Ea a subliniat că astfel de inițiative oferă vârstnicilor un cadru real de implicare socială și de recunoaștere a rolului lor activ în comunitate.
Lipsa unei rețele de centre comunitare în mediul rural
În prezent, în România funcționează aproape 800 de centre și servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, însă majoritatea sunt localizate în mediul urban.
Alexandra Dobre a atras atenția că în mediul rural există un deficit major, densitatea centrelor de zi fiind de doar 1,86 la 100.000 de vârstnici cu nevoi de lungă durată. În opinia sa, acest lucru demonstrează lipsa unei rețele de proximitate care să susțină îmbătrânirea activă în comunitate.
Pentru a identifica soluții concrete, Institutul organizează anual Congresul Național de Îmbătrânire Activă, un eveniment care reunește autorități, organizații și specialiști pentru a propune politici publice și pentru a facilita accesarea fondurilor europene dedicate seniorilor.
Finanțare fragmentată și investiții insuficiente în prevenție
România nu dispune încă de un buget unic dedicat exclusiv îmbătrânirii active, resursele provenind din fonduri centrale, locale și programe europene.
Alexandra Dobre a menționat că Programul „Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027” dispune de aproape 3 miliarde de euro pentru incluziune socială, din care pot fi finanțate și proiecte pentru seniori. Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă sprijină autoritățile locale să acceseze aceste fonduri și să le transforme în servicii adaptate nevoilor vârstnicilor.
Ea a atras atenția și asupra problemelor din sistemul de sănătate, arătând că România se află mult sub media europeană în ceea ce privește accesul la screening și programele de prevenție. În acest sens, Institutul derulează campanii de educație pentru sănătate, în parteneriat cu profesioniști medicali, pentru a promova prevenția, recuperarea și îngrijirea la domiciliu.
„România se află mult sub media UE în privința accesului la screening și prevenție. Ne dorim ca seniorii să beneficieze nu doar de tratamente, ci și de programe de recuperare și îngrijire la domiciliu.
Prevenția ar trebui să fie prioritatea fiecărui județ”, afirmă Dobre.
Șansa unei a doua cariere: Încurajăm folosirea experienței profesionale a seniorilor în folosul comunității
Un alt aspect critic este decalajul digital, România situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale.
Pentru a combate această problemă, Institutul a lansat în 2024, împreună cu parteneri privați, o campanie națională de inițiere în securitate cibernetică, destinată pensionarilor. Obiectivul programului este ca vârstnicii să poată utiliza în siguranță internetul și să rămână conectați cu familia și cu serviciile publice online.
„Decalajul digital este o realitate dură: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale.
Scopul (campaniei) este ca fiecare senior să rămână conectat cu familia și să poată accesa servicii publice online fără riscuri”, a adăugat Dobre.
Totodată, doar 2–3% dintre persoanele de peste 65 de ani mai activează profesional, un procent considerabil mai mic decât media europeană.
Alexandra Dobre a explicat că Institutul promovează conceptul de „second career” (a doua carieră), încurajând valorificarea experienței profesionale a seniorilor în activități educative și comunitare.
„Promovăm ideea de second career, adică folosirea experienței profesionale a seniorilor în folosul comunității.
Fiecare meserie poate deveni o resursă educativă pentru tineri, iar formarea continuă este esențială pentru menținerea activității și a demnității personale”, a mai spus șefa Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
Rata de ocupare a persoanelor de 55–64 de ani a crescut la peste 53%, un semn că generația aflată aproape de pensionare rămâne activă. Totuși, România are cei mai puțini ani de viață sănătoasă la 65 de ani din toată Uniunea Europeană, sub patru ani, precizează Dobre.
„Acesta este cel mai puternic semnal că trebuie să investim mai mult în prevenție, recuperare și servicii de suport”, mai afirmă aceasta.
