Deși ambele țări fac parte din Uniunea Europeană și aplică reguli comune privind mobilitatea forței de muncă, sistemele de pensii din Austria și România diferă semnificativ în ceea ce privește contribuțiile, modul de calcul și nivelul veniturilor la pensie.
Românii care muncesc în Austria trebuie să cunoască regulile sistemului de pensii
În Austria, pensia de stat se bazează pe un sistem contributiv solid, unde angajații și angajatorii contribuie împreună cu aproximativ 22,8% din salariul brut: 10,25% de la angajat și 12,55% de la angajator. Gestionarea acestor contribuții revine instituției „Pensionsversicherungsanstalt” (PVA), iar dreptul la pensie se obține după un minim de 15 ani de contribuții. Cu un stagiu complet de cotizare de 45 de ani, un angajat poate beneficia de până la 80% din media veniturilor brute înregistrate de-a lungul vieții active. Pensiile din Austria sunt considerate generoase, cu o medie brută lunară de 2.044 € pentru bărbați și 1.276 € pentru femei (date din decembrie 2023), situându-se în linie cu nivelurile medii din Europa.
În plus, pensionarii austrieci beneficiază de acces la un sistem medical dezvoltat și de diverse forme de sprijin suplimentar, cum ar fi pensiile suplimentare sau subvențiile pentru cei cu venituri mai mici. Totuși, începând cu 2025, sunt anunțate creșteri ale contribuțiilor pentru asigurările de sănătate, ceea ce ar putea afecta ușor veniturile nete ale pensionarilor.
Sistemul din România funcționează pe o structură similară
Prin comparație, sistemul de pensii din România, gestionat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), funcționează pe o structură similară – bazată pe contribuții din salariile brute. Cotizația totală este de aproximativ 25%, fiind împărțită între angajat și angajator. Totuși, pensiile în România sunt vizibil mai mici decât cele din Austria, din cauza unui model de calcul mai puțin favorabil și a unor venituri medii mai reduse. Mulți pensionari români se confruntă cu dificultăți în a-și asigura un trai decent din pensia primită, iar presiunile asupra sistemului sunt accentuate de îmbătrânirea populației și de lipsa unui sistem de pensii suplimentare bine pus la punct.
În timp ce în Austria pensiile suplimentare și veniturile adiacente sunt un element comun și contribuie la un standard ridicat de trai, în România, acest tip de venit este rar întâlnit. Cei mai mulți pensionari depind exclusiv de pensia de stat și, uneori, sunt nevoiți să recurgă la economii personale sau la munci suplimentare pentru a-și acoperi cheltuielile zilnice.
