Guvernul anunță măsuri pentru reducerea deficitului bugetar
Guvernul pregătește noi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, axate în special pe întărirea finanțării sistemului de sănătate, a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă.
Printre soluțiile propuse se regăsește și creșterea numărului persoanelor care contribuie efectiv la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Dezechilibrul dintre contribuabili și beneficiari
Premierul a explicat că există un dezechilibru major între numărul contribuabililor – în prezent puțin peste 6 milioane – și cel al beneficiarilor sistemului, care depășește 16 milioane.
Această discrepanță afectează sustenabilitatea finanțării serviciilor medicale, salariile personalului din sănătate, condițiile oferite pacienților și investițiile necesare în infrastructură.
Aplicarea contribuției de sănătate pe pensiile mari și eliminarea excepțiilor
Pentru a corecta situația, Guvernul intenționează să aplice contribuția de asigurări sociale de sănătate și asupra pensiilor mai mari de 3.000 de lei lunar, dar și să elimine anumite excepții care reduc baza de contribuabili.
Scopul este ca numărul celor care plătesc contribuții să crească la peste 8 milioane, adică să contribuie aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor.
Ilie Bolojan a oferit și un exemplu concret pentru a ilustra impactul măsurii: o persoană cu o pensie lunară de 4.000 de lei ar plăti o contribuție suplimentară de 10% doar pentru suma care depășește pragul de 3.000 de lei, adică 100 de lei în plus pe lună.
Astfel, prin aceste ajustări fiscale, Executivul urmărește echilibrarea sistemului de sănătate și asigurarea unor resurse mai stabile pentru a susține atât angajații din domeniu, cât și nevoile pacienților.
“Un al treilea element important este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și, practic, nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în Sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori.
Ele înseamnă 2 direcții: aplicarea contribuției de asigurări sociale de Sănătate la pensiile mari, de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane, la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru.
Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10 % pe diferența dintre 4.000 și 3.000 mii. Deci 10 % pe 1000, adică 100 de lei”, a precizat prim-ministrul României.
Măsurile anunțate de către Guvernul Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat un pachet amplu de reforme fiscale, care va intra în vigoare în două etape, începând cu 1 august 2025 și continuând cu 1 ianuarie 2026. Măsurile vizează creșterea veniturilor la buget, dar și reducerea cheltuielilor publice, într-un efort de echilibrare a finanțelor statului. Deciziile vor fi implementate prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.
De la mijlocul verii, consumatorii vor resimți direct efectele noilor politici fiscale. Cota standard a TVA urcă de la 19% la 21%, iar cele reduse cresc la rândul lor:
-
Produsele alimentare, medicamentele, apa și pesticidele vor avea un TVA de 11%, în loc de 9%.
-
Energia termică, lemnul de foc, cărțile, revistele și biletele pentru muzee sau teatre vor fi taxate cu 11%, în loc de 5%.
-
Hotelurile, restaurantele, panourile solare și locuințele sociale trec direct la 21% TVA.
Totodată, accizele pentru tutun, alcool, carburanți și băuturile zaharoase se vor majora semnificativ. De exemplu, taxa pe viciu pentru aparatele de tip „slot machine” va crește de la 500 la 1.000 de euro.
În premieră, pensionarii care primesc peste 3.000 de lei pe lună vor plăti contribuții de sănătate (CASS) pentru partea ce depășește acest prag.
Sectorul bancar va suporta un impozit suplimentar de 4% din cifra de afaceri, dublu față de nivelul anterior. De asemenea, operatorii de jocuri de noroc vor plăti taxe mai mari pentru activitățile lor, în special pentru platformele online și aparatele electronice.
Tăieri de cheltuieli în administrație, educație și sănătate
Pentru a reduce presiunea asupra bugetului, Guvernul va aplica reduceri în mai multe domenii:
-
Sporurile bugetarilor vor fi plafonate, inclusiv cele pentru condiții periculoase sau gestionarea fondurilor europene.
-
Norma didactică a profesorilor va fi mărită, bursele studenților vor reveni la nivelul din 2022 (cu excepția celor sociale), iar clasele vor avea mai mulți elevi.
-
Sistemul medical va resimți introducerea contribuțiilor CASS pentru coasigurați și o nouă formulă de compensare a concediilor medicale, diferențiată în funcție de durata acestora.
Reforme structurale vor viza și administrațiile locale, companiile de stat și instituțiile autofinanțate, prin reduceri de personal, tăieri de subvenții și reorganizări teritoriale.
Măsuri pentru 2026
La începutul anului viitor, intră în vigoare alte măsuri cu impact bugetar ridicat:
-
Impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%.
-
Impozitul pe proprietate va fi calculat pe baza valorii de piață, ceea ce va duce la creșteri semnificative pentru proprietarii de imobile valoroase.
-
Se va introduce TollRo, un nou sistem de taxare pentru transportatori, care va înlocui rovinieta.
-
Rovinieta pentru autoturisme va costa 50 de euro/an, față de 28 euro în prezent.
-
Redevențele pentru resursele naturale vor fi indexate în funcție de inflație.
În paralel cu noile taxe, Guvernul va congela salariile din sectorul public și toate prestațiile sociale, inclusiv pensiile, la nivelul anului 2025. Nu vor exista ajustări nici pentru indemnizații sau alte beneficii.
Reorganizarea aparatului central al statului va continua, prin comasarea ministerelor și a serviciilor descentralizate. Voucherul de vacanță va fi acordat doar celor cu salarii sub 6.000 de lei brut, și doar în afara sezonului estival.
Noile măsuri sunt estimate să aducă venituri suplimentare de peste 44 miliarde lei în 2026 (2,18% din PIB) și să reducă cheltuieli de aproximativ 11 miliarde lei. Începând cu 2026, alte 32 miliarde lei ar urma să fie economisiți sau colectați prin măsurile aplicabile de la 1 ianuarie.
