Europenii, tot mai îngrijorați de siguranța financiară la pensie: aproape jumătate se tem că nu își vor putea menține nivelul de trai
Europa traversează un moment critic în ceea ce privește sustenabilitatea financiară a retragerii din activitate, arată cel mai recent raport „Retail Banking Radar”, realizat de compania de consultanță Kearney. Aproape jumătate dintre cetățenii europeni (47%) se tem că nu vor reuși să își mențină un trai confortabil după pensionare, iar incertitudinea privind viitorul financiar devine o preocupare majoră pe întreg continentul.
Nivelul de neîncredere este deosebit de ridicat în Marea Britanie (62%), Olanda (57%) și Spania (54%), în timp ce în România procentul se situează ușor peste media europeană, la 50%. Studiul, bazat pe un sondaj realizat în rândul a peste 6.200 de persoane din 12 țări, evidențiază disparități importante între state, genuri și generații în raport cu percepția asupra pensiei și comportamentele investiționale.
Un aspect îngrijorător relevat de raport este lipsa clarității privind viitorul financiar: aproape o treime dintre europeni (32%) declară că nu pot anticipa care va fi nivelul veniturilor sau al stilului de viață după retragerea din activitate. Această incertitudine indică un deficit semnificativ în planificarea financiară, mai ales într-un context economic marcat de inflație și presiuni asupra sistemelor publice de pensii.
Mulți nu mai văd perioada pensiei ca o relaxare sau o reducere a ritmului de viață
Pentru mulți europeni, pensionarea nu mai este asociată cu relaxarea sau reducerea ritmului de viață. Dintre cei cu vârste între 60 și 75 de ani, 63% se tem că nu își vor putea menține standardul actual de trai. Majoritatea consideră că ar avea nevoie de cel puțin 67% din veniturile curente pentru a se simți în siguranță financiară, în timp ce femeile estimează un prag mai mic, de 62%, ceea ce reflectă persistența decalajului de gen în privința salariilor și pensiilor.
În condițiile economiilor insuficiente, 41% dintre europeni se așteaptă să continue să lucreze și după vârsta legală de pensionare. Cea mai mare presiune este resimțită în Polonia (65%), Cehia (51%) și România (48%), unde diferența dintre pensii și salarii este mai pronunțată decât în Europa Occidentală.
„Asistăm la o criză de încredere în planificarea pensionării la nivel european. Aproape jumătate dintre consumatori se îndoiesc că își vor putea menține stilul de viață după retragerea din activitate, iar o treime pur și simplu nu știu la ce să se aștepte. Mulți reprezentanți ai generațiilor Millennials și Gen Z au crescut într-un context de instabilitate financiară, iar căile tradiționale către securitate financiară – precum deținerea unei locuințe sau pensiile stabile – par din păcate tot mai greu de atins.
Această incertitudine nu se referă doar la pensii, ci reflectă o deconectare mai profundă de la planificarea financiară pe termen lung. Băncile de retail au acum oportunitatea de a juca un rol mai activ în reducerea acestui decalaj, prin simplificarea produselor de investiții și prin oferirea unui suport proactiv și personalizat, care să îi ajute pe consumatori să se simtă în control asupra viitorului lor financiar, nu copleșiți de complexitatea acestuia”, afirmă Roberto Freddi, Europe Lead, Financial Services and Partner at Kearney.
Raportul mai arată și un decalaj semnificativ în cunoștințele investiționale. 41% dintre investitorii europeni nu beneficiază de consultanță financiară, iar dintre aceștia, aproape un sfert ar avea nevoie de îndrumare, dar nu au acces la ea. În România, procentele sunt similare cu cele europene, semnalând un nivel scăzut de educație financiară și un acces limitat la servicii de consiliere.
Digitalizare accelerată, însă nu uniformă
Pe de altă parte, comportamentele de investiții se digitalizează accelerat: 64% dintre investitorii europeni achiziționează produse financiare online sau prin aplicații mobile, în căutarea comodității și a controlului direct. Aplicațiile bancare generează o treime din achiziții, în special pentru fonduri de investiții, în timp ce ETF-urile și criptomonedele sunt gestionate mai ales prin brokeri online și platforme bazate pe inteligență artificială.
Totuși, raportul notează că apetitul pentru digitalizare nu este uniform. Investitorii seniori preferă în continuare consultanța față în față, în special pentru deciziile privind pensionarea, accentuând astfel un decalaj generațional tot mai vizibil între modul în care tinerii și vârstnicii abordează administrarea viitorului lor financiar.
„Ne aflăm într-un punct de cotitură în care băncile de retail nu își mai pot permite să fie doar furnizori pasivi de produse și trebuie să își sprijine clienții pe parcursul diferitelor etape financiare ale vieții, în special în ceea ce privește pensionarea.
Întrucât consumatorii caută tot mai des îndrumare dincolo de instituțiile financiare tradiționale – apelând la platforme digitale sau chiar la rețelele sociale pentru sfaturi – băncile trebuie să ofere sprijin direct în platformele familiare consumatorilor.
Prin integrarea planificării financiare în experiențele bancare de zi cu zi, valorificarea datelor pentru a furniza perspective personalizate și simplificarea procesului de economisire și de investire pe termen lung, băncile pot ajuta clienții să se simtă încrezători și sprijiniți – nu doar în momentul pensionării, ci la fiecare pas de pe parcursul vieții lor financiare”, explică și Daniela Chikova, Partner at Kearney.
