Se interzice accesul sub 15 ani la rețelele de socializare. Reguli noi pentru milioane de părinți

Rețelele de socializare se află în centrul unor noi dezbateri privind siguranța online a copiilor și adolescenților. Date publicate la nivel european arată că peste jumătate dintre tinerii utilizatori de internet au fost expuși la mesaje ostile sau degradante. În paralel, un nou sondaj relevă efectele utilizării excesive a ecranelor asupra sănătății mintale, iar tot mai multe state introduc restricții de vârstă și sisteme obligatorii de verificare a identității pentru accesul pe platformele digitale.

Rețelele de socializare rămân principalul spațiu de expunere la mesaje ostile în rândul tinerilor

Datele analizate la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2025 arată că expunerea la conținut online ostil sau degradant este semnificativ mai ridicată în rândul tinerilor decât în cazul generațiilor mai în vârstă.

Cea mai mare pondere a fost înregistrată în grupa de vârstă 25-34 de ani, unde 54,0% dintre utilizatorii de internet au declarat că au întâlnit astfel de mesaje. Foarte aproape se situează și categoria 16-24 de ani, cu 53,7%.

Pe măsură ce vârsta crește, fenomenul se reduce constant. Astfel, 46,4% dintre persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani au raportat expunerea la asemenea conținut, procentul coborând la 38,9% pentru grupa 45-54 de ani, la 32,8% pentru categoria 55-64 de ani și la 28,1% în rândul persoanelor cu vârste între 65 și 74 de ani.

Analiza dedicată tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani evidențiază și diferențe importante între sexe. În cazul femeilor tinere, 57,2% au declarat că au întâlnit mesaje ostile online, comparativ cu 50,4% dintre bărbați.

Cele mai frecvente forme de conținut degradant au vizat opiniile politice sau sociale și originea rasială ori etnică. În cazul opiniilor politice și sociale, ponderea a fost de 42,5% în rândul femeilor și de 39,3% în rândul bărbaților. Pentru mesajele legate de origine rasială sau etnică, procentele au fost de 38,2%, respectiv 35,6%.

Diferențele cele mai mari între fete și băieți au fost observate în cazul mesajelor referitoare la orientarea sexuală, unde procentele au fost de 37,8% față de 32,6%, al mesajelor privind sexul persoanei, cu 30,9% față de 24,9%, și al celor legate de dizabilitate, cu 23,0% față de 19,3%.

Utilizarea excesivă a ecranelor este asociată cu probleme de sănătate și izolare socială

Un nou sondaj realizat la nivel european confirmă legătura dintre timpul petrecut online și efectele asupra sănătății fizice și psihice a adolescenților.

Rezultatele arată că tinerii din Uniunea Europeană petrec, în medie, 4,5 ore pe internet în zilele de școală și peste șase ore în weekend. Cercetarea evidențiază și o relație directă între vârsta la care adolescenții își creează conturi pe rețelele de socializare și timpul total petrecut ulterior în mediul digital.

Datele indică faptul că nouă din zece adolescenți au experimentat cel puțin un efect negativ asociat utilizării ecranelor. Printre cele mai frecvente probleme raportate se numără oboseala ochilor, durerile de cap, dificultățile de concentrare și obiceiurile alimentare mai puțin sănătoase.

Aproape unul din trei adolescenți afirmă că se simte stresat, trist sau exclus social din cauza experiențelor de pe platformele sociale. În același timp, 45% spun că se compară frecvent cu alte persoane pe rețelele de socializare.

Sondajul mai arată că aproximativ un sfert dintre adolescenți au fost expuși la conținut problematic online, inclusiv la discurs instigator la ură, iar 40% solicită acces mai bun la servicii și programe de sprijin pentru sănătatea mintală.

Percepția părinților este, de asemenea, una critică. Peste jumătate dintre respondenți consideră că timpul petrecut în fața ecranelor afectează negativ viața copiilor, iar 36% cred că rețelele de socializare au un impact direct asupra stării de bine și a sănătății mintale a acestora.

Totodată, 54% dintre părinți susțin introducerea unor limite suplimentare de vârstă sau a unor restricții mai stricte privind accesul minorilor la platformele sociale.

Comisia Europeană pregătește recomandări pentru consolidarea protecției minorilor online

În contextul amplificării preocupărilor privind siguranța digitală a copiilor, Comisia Europeană a creat în 2026 un grup special de experți însărcinat cu elaborarea unor recomandări pentru consolidarea protecției minorilor în mediul online.

Structura reunește reprezentanți ai tinerilor și specialiști din domenii precum sănătatea, neuroștiințele, psihologia, informatica, drepturile copilului și educația digitală.

Experții au analizat atât beneficiile, cât și riscurile utilizării rețelelor de socializare, precum și eficiența măsurilor existente la nivel european și internațional. Recomandările finale urmează să fie prezentate președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 13 iulie 2026.

Protejarea minorilor online și susținerea sănătății mintale a acestora au fost definite de Comisie drept priorități strategice, în condițiile în care instituțiile europene consideră că riscurile asociate platformelor digitale sunt în creștere.

Emiratele Arabe Unite introduc una dintre cele mai stricte reguli privind accesul copiilor la platformele sociale

Emiratele Arabe Unite au devenit prima țară arabă care stabilește o vârstă minimă de 15 ani pentru utilizarea rețelelor de socializare.

Potrivit unei rezoluții aprobate la 18 iunie, copiii sub această vârstă nu vor mai putea crea, utiliza sau administra conturi personale pe platformele sociale. Restricțiile vizează toate funcțiile esențiale ale acestor servicii, inclusiv publicarea de conținut, comentariile, distribuirea materialelor și participarea la grupuri publice.

Pentru adolescenții cu vârste între 15 și 16 ani sunt prevăzute măsuri suplimentare de protecție. Acestea includ filtre de conținut adaptate vârstei, limitarea contactului cu utilizatori necunoscuți, instrumente pentru controlul timpului petrecut online și mecanisme de supraveghere parentală.

Noile reglementări obligă companiile să implementeze sisteme robuste de verificare a vârstei, bazate pe verificări digitale ale identității și tehnologii de inteligență artificială. Simpla declarare a vârstei de către utilizator nu va mai fi acceptată.

Platformele vor fi obligate să închidă conturile aparținând copiilor sub 15 ani, să împiedice eludarea sistemelor de verificare și să nu utilizeze datele personale ale minorilor pentru publicitate direcționată sau profilare comportamentală.

Companiile au la dispoziție până la 12 luni pentru a se conforma noilor cerințe.

Tot mai multe state adoptă restricții privind accesul copiilor la rețelele de socializare

Pe fondul preocupărilor legate de sănătatea mintală și siguranța online a minorilor, numeroase state au început să introducă limite de vârstă și obligații suplimentare pentru platformele digitale.

Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul copiilor sub 16 ani la principalele rețele de socializare, măsura intrând în vigoare la 10 decembrie 2025. Companiile care nu respectă legea riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni.

În alte state, legislația a fost aprobată, dar nu a intrat încă pe deplin în aplicare. Franța a adoptat o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare, însă actul normativ mai trebuie să parcurgă etapele legislative finale.

Marea Britanie analizează implementarea unei interdicții pentru persoanele sub 16 ani și pregătește reguli care ar obliga companii precum Apple și Google să blocheze distribuirea imaginilor nud de către minori.

China aplică deja restricții privind timpul petrecut online prin intermediul unui sistem național dedicat minorilor. În Malaezia și Turcia au fost anunțate sau adoptate măsuri de limitare a accesului copiilor la platformele sociale, în timp ce în India autoritățile analizează introducerea unor restricții similare.

Mai multe țări europene lucrează în prezent la noi reglementări privind verificarea vârstei și limitarea accesului minorilor. Danemarca, Grecia, Norvegia, Polonia, Slovenia, Spania și Suedia au anunțat proiecte legislative sau intenții oficiale care vizează stabilirea unui prag minim de 15 sau 16 ani pentru utilizarea rețelelor de socializare.

La nivel european, dezbaterea privind accesul minorilor la platformele digitale continuă și în plan legislativ. Parlamentul European a susținut reguli mai stricte pentru accesul copiilor la platformele online și la serviciile bazate pe inteligență artificială, iar Comisia Europeană pregătește noi propuneri privind protecția minorilor în mediul digital.

În prezent, marile platforme precum TikTok, Facebook și Snapchat impun oficial o vârstă minimă de 13 ani pentru deschiderea conturilor. Organizațiile pentru protecția copilului susțin însă că verificările existente sunt insuficiente, iar datele din mai multe state europene arată că numeroși copii sub această vârstă continuă să utilizeze rețelele de socializare.