EXCLUSIV „Apocalipsa” și societatea care s-a obișnuit cu orice. Mirel Palada: La noi până și apocalipsa e mediocră

De ce reacționează atât de puțin românii atunci când apar măsuri nepopulare sau crize politice? Această întrebare a fost discutată în ediția de miercuri, 17 iunie, a podcastului realizat de Robert Turcescu, alături de Liviu Mihaiu, unde sociologul Mirel Palada a încercat să explice apatia pe care o observă în societatea românească.

În opinia sa, lipsa protestelor și a reacțiilor puternice nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui amestec de emigrație, divertisment permanent și obișnuință cu mediocritatea.

Pe parcursul dezbaterii, invitații au legat lipsa protestelor, consumul intens de divertisment și rețele sociale, precum și emigrația unei părți importante a populației de starea actuală a societății.

În viziunea lui Mirel Palada, toate aceste elemente contribuie la ceea ce a numit în repetate rânduri „apocalipsa mediocră”, o situație în care nemulțumirile există, dar rareori se transformă în acțiune colectivă.

Mirel Palada susține că România traversează o „apocalipsă mediocră”

Discuția a pornit de la situația politică și de la modul în care românii par să accepte aproape orice schimbare fără reacții majore în spațiul public. În acest context, Mirel Palada a folosit o expresie pe care a reluat-o de mai multe ori pe parcursul emisiunii.

„Trăim o situație de apocalipsă întârziată, de apocalipsă mediocră. Știi că vă spuneam eu că la noi până și apocalipsa asta e mediocră.”

Sociologul a continuat ideea și a afirmat că inclusiv marile crize sunt percepute diferit în România, fără reacții puternice din partea populației.

„Ajunge ultima și e cam o mototolită așa, este erodată pe la colțuri. E o apocalipsă ponosită.”

În opinia sa, societatea s-a obișnuit să funcționeze într-o stare permanentă de nemulțumire moderată, fără ca aceasta să se transforme într-o mișcare colectivă.

Cei care ar fi putut protesta au plecat din țară, spune sociologul

Robert Turcescu l-a întrebat direct pe Mirel Palada de ce, spre deosebire de alte state europene, în România nu apar proteste de amploare atunci când oamenii sunt nemulțumiți.

Răspunsul sociologului a fost că o parte dintre cei care ar fi putut genera astfel de reacții nu mai locuiesc în țară.

„Persoanele care ar putea să se răscoale, să fie indignate, să dea cu mămăliga pe pereți, sunt plecate în străinătate. Anglia, Germania, Spania, Italia. Pentru că ăia ar fi putut să iasă în stradă, dar acum sunt plecați.”

Palada a făcut referire și la o teorie sociologică pe care a rezumat-o prin formula: „Oile placide s-au așternut la iernat.”

Potrivit acestuia, această imagine descrie o societate care preferă stabilitatea și confortul, chiar și atunci când există motive de nemulțumire.

Rețelele sociale și divertismentul au devenit o supapă pentru nemulțumiri

O altă explicație oferită de sociolog este legată de consumul de divertisment și de timpul petrecut pe platformele online.

Palada a susținut că oamenii sunt permanent ocupați cu forme de consum care le distrag atenția de la problemele importante.

„Ni s-a oferit tot soiul de amăgiri, de iluzii ieftine. Stăm cu nasul în Facebook, TikTok, Instagram și ce dracu mai e pe acolo. Orice. Și trece viața. Fără să mai protestăm.”

În aceeași intervenție, acesta a afirmat că societatea este menținută într-o stare de confort suficient de mare pentru a evita reacțiile radicale.

„Lasă-le o mâncare mediocră, lasă-le un consum simbolic mediocru și oamenii vor zice: da, mă, e bine, trăim în cea mai bună dintre lumile posibile.”

Mai devreme în discuție, sociologul folosise și un exemplu pentru a descrie această situație.

„Consum material mediocru și consum simbolic mediocru care se numește Netflix.”

Potrivit lui Palada, aceste forme de consum contribuie la diminuarea interesului pentru participarea civică și pentru implicarea în problemele publice.

Lipsa de solidaritate este o altă explicație invocată în dezbatere

În partea finală a discuției, Liviu Mihaiu a adus în atenție ceea ce a numit un nivel redus de coagulare socială.

„Există și acest coeficient de coagulare socială care la români e cel mai mic din toată Europa.”

Acesta a explicat că oamenii se mobilizează greu în jurul unor cauze comune și că fiecare tinde să rămână preocupat de propriile probleme.

„Fiecare după gardul lui, din staulul lui, dar să se unească zece oameni să plece spre Palatul Victoria, să manifeste. Nu, nu poți.”